"Un ultim gand pentru tine" – 22529 rezultate
0.02 secundeMeilisearchiulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
Ion Moldoveanu
Ion Moldoveanu (10 ianuarie 1913, Lechința, județul Bistrița Năsăud - 17 mai 1939, Săvădisla, județul Cluj) este un poet. Este fiul Suzanei (născută Jucan) și al lui Gheorghe Moldovan, țărani. Se mută de pe meleagurile natale la Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion", care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să colaboreze frecvent, cu note, recenzii, articole și poeme, la „Freamătul școlii", „Vatra", „Eu și Europa", „Gând românesc", „Symposion". Totuși, se simte mai atașat sufletește de prietenii săi de la Mediaș, care promovează în paginile revistei „Lanuri" o poezie de o sensibilitate incontestabil...
1 poezii, 0 proze
Vlad Popescu
Ca si voi toti, un ultim romantic...
1 poezii, 0 proze
IPIoan Gr. Periețeanu
Ioan Gr. Periețeanu (n. 4 martie 1879, București - d. ?) a fost un poet, avocat și om politic român din perioada interbelică. Studii Născut în București, Periețeanu a urmat liceul Matei Basarab, pe care l-a absolvit în anul 1897. Ca student în cadrul Facultății de Drept, fondează Societatea Studenților în Drept al cărei vicepreședinte a fost. În aceasta perioadă face parte din comitetul de redacție al Gazetei Juridice, publicație care, însă, a avut un ultim număr în 1 ianuarie 1901. În acea perioadă s-au organizat celebrele discuții contradictorii asupra unor probleme juridice importante, sub forma de tribunale studențești. Absolvă Facultatea juridică din București în 1902, cu teza: Excesele, cruzimile și injuriile grave în materie de divorț. După o scurtă perioadă în care a lucrat în postul de comisar-șef în Poliția Capitalei, I. Gr. Periețeanu s-a dedicat carierei de avocat, devenind celebru pentru pledoariile sale de excepție. Carieră Și-a dus un aport decisiv în soluționarea...
1 poezii, 0 proze
liliana ghita boian
Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe
2 poezii, 0 proze
Adrian Boruga
epigon eu mă numesc nimic mai mult având a spune iar sub acest ultim rând eu nu voi pune nici un nume
23 poezii, 0 proze
TLTeofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
Martin Teodorescu Hut
Mi-am citit viata si n-am ajuns la ultima pagina. E un roman lung.
1 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
Foale Alina
Motto : “Traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima, si invata in fiecare zi ca si cum ar fi prima.” (Gandhi) Cine sunt? Pe numele meu real Alina Foale, pseudonimul Orianda Jumatate romanca, un sfert unguroaica si un sfert nemtoaica :) O fire optimista si o minte deschisa Incotro ma indrept? Provocari profesionale Continua dezvoltare pe toate planurile Implinire personala si profesionala
17 poezii, 0 proze
Un ultim gand pentru tine
de Luminita Stan
Amagitor echilibru rupt intr-atatea colturi si tintuit cu patima in visele mele, in fiecare dimineata, gustul tau dulce–amar imi rascoleste simturile si ma clatin. Ciobul tau de sticla smuls de...
Dimineata in fantana gandului
de Madalin Ciortea
fulgere de sange ,valuri spumegande si lacrima orbita fugea in tinerete cand nu mai priveam in lume cu tristete ci mai senin te ascundeam la piept ca un talisman , ca un testament intr-un ultim gand...
De ce-ai plecat,
de mariniuc viorica
De ce- ai plecat? Te-aş fi putut iubi Cum îşi iubeşte floarea clorofila, Te-aş fi cătat în nopți şi-n zori de zi Precum olarul caută argila; Şi-atât de tare ți-aş fi fost aproape, Cum ochiu-nchis se...
Un ultim gand
de Radu Cosmin
Un ultim gand Din nou imi revin in minte Ale tale dulci cuvinte Ca o rana ce se desface Si niciodata nu’mi da pace Oriunde m’as duce si orice as face Orice as zice si orice as spune Orice as vorbi si...
Intre rau si bine
de AM
Intre rau si bine Ma-mbolnavesc de dorul tau, in mine mor, O, de stiam ca fara tine nu-i deloc usor! Ce-as fi facut? Acelasi lucru, fara vreun regret; E nebunesc, chiar de respir mai greu si gem...
ultima scrisoare
de dan stancu
am vrut sa-ti spun ca timpul s-a oprit... da, s-a oprit, caci timp de-acum nu va mai fi pentru noi doi ... \"noi doi\" nu mai exista ... cum stele nu mai sunt in miez de zi. si am mai vrut sa iti...
IN FAMILIE
de beatrice
-Nuuuu!te rog,nu mai da.te rog!(plangea,tremura,inca o zi in care este batuta). -Huh,ce vrei?spune-mi unde sunt!o taraste trangand-o de par aproape de scari.Sti ce?m-am saturat de tine si de tarfa...
Nostalgie
de Iris Cruceru
As fi vrut sa fie primavara. E doar o zi de mai mohorata ca o toamna pripeaga intr-un amurg ploios. Dar o asemenea zi da ghes amintirilor sa iasa din matca lor, pentru a picta sufletul in culorile...
Înainte de magnolii (9)
de Florentina-Loredana Dalian
David se afla în casa părinților săi, o casă cu multe camere în care se plimba, trecând dintr-una în alta. Mai întâi, au dispărut ușile. Nu mai existau uși între camere, totul părea un labirint fără...
Despărțire,
de Danut Gradinaru
Doar un sărut și am plecat, drumul e lung și încurcat. Ca să păstrez a ta dulceață s-o simt în fiecare dimineață. O-mbrățișare și mă duc, să-mi țină noaptea, de urât. Lasă-mă să măngâi părul lins...