"Un clopoțel spart, la marginea câmpului" – 22529 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
VNVasile Nicolescu
Vasile Nicolescu (1 noiembrie 1929 - 31 mai 1990) a fost un poet român. Opere * Liturghii negre, 1946 * Enescu: suită lirică, ESPLA, 1958 * Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1963 * Parabola focului, Editura pentru Literatură, București, 1967 * Clopotul nins, Editura Eminescu, București, 1971 * Secțiunea de aur – Nopțile albionului, Editura Eminescu, București, 1973 * Poeme, Colecția Cele mai frumoase poezii, Editura Albatros, București, 1974 * Starea lirică, Editura Eminescu, București, 1975 * Remise en reve (Transfigurare), Editura Eminescu, București, 1976 (traducere în franceză de Sorina Bercescu și copertă de Emil Chendea) * Turner, 1976 (traducere în engleză de Dan Duțescu; album de artă) * Monet, Abbey Library, London, 1977 (traducere în engleză de Andreea Gheorghițoiu; album de artă) * Constable, Editura Meridiane, București, 1977 (album de artă) * Constable, Abbey Library, London, 1977 (traducere în engleză de Andreea Gheorghițoiu; album de artă) * Lumea diafană,...
12 poezii, 0 proze
LBLaura Bran
Din ce in ce mai des ma ratacesc in cautarea ta in cautarea Dumnezeului meu cu o nemernica truda, ma straduiesc sa tes propria mea ruga propriul meu crez. E noapte adanca-n suflet si-n minte noapte de Dumnezeu noaptea propriului "Eu" Ma straduiesc din greu sa gasesc un loc sfant in acest pamant de trup care sunt. As vrea s-aprind o lumanare pentru speranta ce-a murit sa bat clopote pentru fiecare pacat faptuit si sa ma cobor ca-ntr-o incercuire de ape in propriul meu aproape.
6 poezii, 0 proze
SCScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
TQTana Qvil
Tana Qvil alias Maria Ana Oardă (n. 27 decembrie 1894, București, d. ?) este o poetă româncă, soția lui Ion Vinea. Inedita poreclă vine de la numele soției regelui roman Tarquiniu Bătrânul, Tanaquil (nume găsit la întâmplare de poetă într-un Larousse). Tatăl poetei a fost medic de profesie, în timp ce mama a fost profesoară secundară. A studiat la facultatea de litere din București. Pentru câțiva ani ea va preda română și istorie, înainte ca să se reprofileze, tot temporar, pe traduceri. Colaborează prima dată în 1997 la Deșteptarea politică și socială, zis și Chemarea, publicație de stânga condusă de Ion Vinea. A publicat doar în Clopotul lui H. Gad și mai ales în Contimporanul. Își strânge versurile în volum abia în 1968, după modelul soțului ei. Opere * Nocturne, Editura pentru Literatură, București, 1968 (cu prefață de Sașa Pană și copertă de Smaranda Banu)
5 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
Marin Cezar
Sunt absolventul facultatii de informatica, o persoana joviala si conform cunostintelor mele foarte complex. Scriu cu placere atunci cand inspiratia imi bate in clopot sa o ard pe o hartie alba sau un ecran imaculat. Sper sa va faca placere lectura.
3 poezii, 0 proze
UOun oarecare
neimportant sau cine stie...
1 poezii, 0 proze
Uun_gand
16 poezii, 0 proze
Un Nume
un suflet printre suflete :)
1 poezii, 0 proze
Un clopoțel spart, la marginea câmpului
de Eugen Galateanu
Spuneți o mică rugăciune când vă gândiți la mine Sunt doar un clopoțel spart, în marginea câmpului Acolo unde boii răbdători stăpânesc lumea Măcinînd încet, cu fălcile lor grase, viitorul Spuneți o...
Câmpia din inima mea (2)
de petre ioan cretu
cum mureau gutuile la fereastra mea din adânc îmi țâșnea un țipăt mut ca o fiară și mă frângeam și mă pierdeam și mă uitam /într-o lume nebună căci timpul te rotește cu rost și slavă, câmpia mea...
Folosind verbul iubirii
de Ioan-Mircea Popovici
Cântecele de pe Portativul poveștii albastre își face de cap deschizând fereastra spre Infinit în sensul trigonometric. Acest invers acelor de ceasornic sugerează că Plaja Tympului este și ea în...
lacrimosa
de Cătălin Al DOAMNEI
ultimul clopoțel nu mai sună se întâmplă și lucruri neprevăzute mortul din sicriu stă de vorbă cu cei vii morții îi pregătesc un fel de înmormântare o jumătate de miliard de goarne elevi îmbrăcați în...
Constelația Gemenilor
de Aurel A. Conțu
Septuagenarul Robert Comăniță, de profesie cibernetician, își propuse în dimineața aceea caldă de toamnă târzie să nu meargă la institut. Ziua de 14 octombrie avea pentru el o semnificație aparte și...
Ochii
de Adela Setti
Păpușa avea ochiul spart - cel cu care ar fi trebuit să priveasca spre lume îi căzuse demult din orbită și fusese înlocuit cu o alună. Privea, asadar, spre sine și se vedea ca într-o oglindă făcută...
Câmpia
de Silviu Somesanu
N-am simbolurile care să-mi amintească de lungile tăceri ale câmpiei, de tainele ei povestite cu atâta har de un bătrân meșter într-ale vorbelor plăcute auzului și sufletului, ori despre caii de...
sonete zise
de Ionescu Miki-Dan
Sonete zise de Dan Ionescu De curând, la editura AIUS, Aurelian Zisu a publicat volumul Sonetele rănite. După definiție, sonetul „este o poezie cu formă fixă, alcătuită din paisprezece versuri...
Elena din Smirna
de Eduard Rosentzveig
Tu ai lacrimă sub pleoapă. I s-a spart depărtarea și atârnă. La marginea somnului, un câine atârnă de pleoape. Spaimele mele colorate, Cu o culoare roșie s-au dezvelit din hrisoave. Costumul tău...
Tata
de Monica Mihaela Pop
Stau pe marginea ploii, liniștită. Aud picăturile, le aud vâjâitul ușor spiralat al căderii, trecând pe lângă mine. De ce plouă? Nu-mi răspunde nimeni. Doar ploaia cade, monotonă ca un roman fără...