"Umbra și oglindirea..." – 20083 rezultate
0.01 secundeMeilisearchmaria
omul este cineva si nimeni isi poarta fata cusuta de cap si umbra lipita de picioare...
1 poezii, 0 proze
Victor Teisanu
Victor Teișanu este poet și jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Născut la Darabani (jud. Botoșani) în 15 septembrie 1950, Victor Teișanu a debutat în 1965 în revista ieșeană Cronica. Debutul editorial are loc în 1989, în antologia Intonații, la Editura Junimea din Iași. A mai publicat volumele: Viața într-o frunză (Ed. Timpul, Iași, 1994) Neantul în doi (Ed. Axxa, Botoșani, 2006) Ceremonii de iarnă (Ed. Timpul, Iași, 2007) Fulgul și umbra (Ed. Timpul, Iași, 2008) Arta îndoielii (Ed. Timpul, Iași, 2008) Laureat al mai multor concursuri naționale de poezie și inițiator al mai multor activități culturale (Revista de cultură Hyperion, Cenaclul Literar Nicolae Labiș, Casa Memorială Acad. Dr. Leon Dănăilă), Victor Teișanu este în prezent Directorul Bibliotecii Orășenești din Darabani.
7 poezii, 0 proze
Trușcă Beatrice Oana
Data nasterii: 21.03.1993 Texte publicate doar pe internet. „Omul este cineva și nimeni. Își duce de ani fața lipită de cap și umbra cusută de picioare și nu a reușit încă să înțeleagă care dintre ele cântărește mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăța într-un cui și de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.” - Giorgio Faletti
3 poezii, 0 proze
Valeriu Severin
Născut pe 2 ianuarie 1985 în orașul Chișinău, Republica Moldova. De atunci fac umbră pămîntului și nu numai...
17 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Monahia Parascheva Avădanei
Monahie la Mănăstirea Diaconești Suflet de copil este o farâma de frumos din cartea deschisa a copilariei. Într-o vreme în care necuviinta, necredinta, violenta devin din ce în ce mai mult îndreptar de viata pentru cei mici, cartea de fata îsi propune sa scoata la iveala samânta de bine si frumos sadita din prunccie în sufletul fiecaruia dintre noi. Este o carte în care cei de azi se întâlnesc cu cei de ieri, mostenind comori de-nvataminte pe care numai scoala vietii ti le poate agonisi. Suflet de crin" este cantecul duios al copilariei nevinovate. Povestirile adunate in acest volum sunt scene neobisnuite, daca nu chiar bizare pentru lumea secularizata de astazi, in care nevinovatia, simplitatea si cuviinta sunt inlaturate brutal de pervertire si indrazneala. Fericiti copiii care, in aceste vremuri de apostazie, vor mai fi crescuti in dragoste de Biserica si Neam, la umbra Sfintilor si Martirilor nostri... Sta in puterea voastra, parinti, sa nu devina cantecul copilariei nevinovate un...
9 poezii, 0 proze
Mihai MARUȘCA
Nimic inteligent.Un vis, un "Șaguna", o "Babeș-Bolyai" la drept doar 4 patru ani,nu colecționez nimic, mă topesc încet la umbra existenței cronofage.Si daca in revolutia continua care se cheama pe Terra VIATA va trebui sa duc la esafod ceva, lacrimile vărsate pentru restul lumii vor fi ultimele..
30 poezii, 0 proze
Ana Virlan
www.anavirlan.ro http://www.anavirlan.ro/biografie.html ------------------------------------------------------- Cronică literară ("Convorbiri literare", iunie 2007) Cristian LIVESCU DOI POETI ZÃBAVNICI – NICOLAE BOGHIAN, ANA VÎRLAN „subțire peliculă transparentă/ prin care trecem în divinitate” Un poet din tagma discreților zăbavnici este Nicolae Boghian (n. 2 febr. 1946, Ghigoiești, Neamț) aflat în urmă cu mai bine de trei decenii printre laureații Concursului de debut al Editurii Eminescu, alături de Gabriel Chifu, de care ne-am ocupat în numărul trecut. Volumul Ofranda mișcării (1976) anunța un autor sedus de explorarea imaginară a misterului helladic, cu mitologia și metafizica sa care au marcat atît de puternic destinul omului modern. Pe urmele lui Ion Pillat, și el fascinat de farmecul egeic (în Tărm pierdut și Scutul Minervei), de perfecțiunea templelor și coloanelor de porfir, la umbra cărora centaurii și nimfele coboară parcă spre a pluti prin iarba cu asfodele, Nicolae...
25 poezii, 0 proze
chipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
Stăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
Umbra și oglindirea...
de iscru adrian
Uneori am senzația că sînt același și totuși altul ...poate unde văd și altceva în oglindă ...văd oglindit invers ce-ar fi trebuit să trăiesc (iubind) și să iubesc (trăind) alteori privindu-mi...
Un singur frig...
de iscru adrian
Un singur frig mă-ncearcă un singur rost mă poartă spre clipa contopirii cu umbra și oglindirea cînd făptură egală în fața unei egalități mai cuprinzătoare voi fi dacă ceea ce voi dărui nu va deveni...
Un singur frig...
de iscru adrian
Un singur frig mă-ncearcă ...un singur rost mă poartă spre clipa contopirii cu umbra și oglindirea ...cînd făptură egală în fața unei egalități mai cuprinzătoare voi fi sau asta se va întîmpla numai...
Doar împreună...
de iscru adrian
Îngerul meu uneori pare un gînd ce pendulează între ascundere și absență ...alteori gîndul pare un Înger plutind între umbră și oglindire doar împreună (umbra și oglindirea) alcătuiesc "realitatea"...
Să re-trăiești...
de iscru adrian
Ai vrea să re-trăiești acea închipuire și trăind-o asemeni să te trăiască și ea alteori ai vrea să re-trăiești acel vis unde s-au întîlnit umbra și oglindirea celui ce-ai fi vrut să fii unde odată...
Concentrice stări...
de iscru adrian
Acum altfel cresc cuvintele între inimă și cuget ...concentrice stări de-ne-rostit cu ochii deschiși numai acolo - lăuntric (ca-ntr-un posibil dincolo) rostul lor pătrunde unde umbra și oglindirea...
Despre suflet
de iscru adrian
Uneori liber de orice conținut eliberat de orice contur pare dispus să te susțină pînă vei înțelege pendularea lui între umbra și oglindirea ta armonice întru care vei metafora inspirat de ne-sațul...
Să mă desfăt...
de iscru adrian
Latent simt gîndul în care aș vrea să mă desfăt ca-ntr-o lume latentă de aceea acum asumîndu-mi și umbra/și oglindirea încerc să-mi rostesc gîndul poate rostind mă voi adeveri întreg și același și nu...
Mult prea departe...
de iscru adrian
Cînd timpul inimii este înainte iar timpul cugetului în urmă te joci de-a același cu umbra te joci de-a altul cu oglindirea sau jucîndu-te cu umbra și oglindirea nu faci decît să te joci cu...
Nu mai simți...
de iscru adrian
Din cauza celor ce nu se nasc decît pentru a muri nu mai simți nu mai presimți dacă te-ai născut spre a re-naște dacă ești (sau nu) ”ceva” mai mult decît umbra și oglindirea ta dacă mai poți depăși...
