"Uite cum se pleacă dincolo!" – 20130 rezultate
0.03 secundeMeilisearchdiaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca. Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman. Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul...
1 poezii, 0 proze
pintescu adrian
sunt absolvent al liceului grigore tabacaru filiala radauti cu profilul de matematica informatica intensiv.in prezent ma uit cum se plimba furnicile
1 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
Ghita Ana-Maria
Am sa las asta pe seama actelor mele viitoare iar de ele ma vor va face vrednica, altii imi vor scrie viata asa cum alti ochi pot vedea mai clar cand razbat din exterior(probabil vre-un nepot plictisit ce se uita in albumul de familie). Pana atunci caut insetata izvorul.
12 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Andrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
Alexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
Beleaua MIhaela
M-am nascut in Bucuresti,m-am plimbat prin toata tara din cauza meseriei tatalui meu,familist convins.Imi place foarte mult sa scriu si cred ca ma defineste foarte bine cuvantul. Locuiesc in Brasov unde l-am intalnit pe sotul meu,am infiintat o trupa de muzica folk"Om Bun".Pe versurile mele,ale lui sau ale poetilor romani,melodiile noastre sunt originale si nu le poti uita usor. " Spune-mi cum poti fi asa, cu cata fericire traiesti, cum iti salvezi prietenii din absurde povesti... spune-mi cum faci asta te vad vesel si ma mir in jurul tau se sparg tristeti care e cerul tau senin?"(Codrut Beleaua)
2 poezii, 0 proze
Uite cum se pleacă dincolo!
de Liviu-Ioan Muresan
uneori tristețea trece prin cameră lasă ușa deschisă și o briză adie de parcă te-ai duce cu ea dincolo curiozitatea stîrnită nu lasă nici o șansă pleci îmbiat și vraja se spulberă.
Cina mea cea de taină
de Maria Gold
Nu-mi place să spun despre anuminte lucruri cum că s-ar întîmpla procentual, însă știu că o mare parte vor spune că exact așa văd și ei lucrurile. Cîți dintre noi mai avem cina copilăriei? Deci nu...
De la ironie la ironism?
de felix nicolau
Mai curând decât platoniciană, metoda de transmitere a idelilor filosofice aleasă de Gorun Manolescu este bruniană. Iată, avem și noi un Giordano Bruno al nostru – să vedem dacă-l ardem pe rug sau...
Despre singurătate - III-
de Emil Iliescu
I se părea straniu și străin acel apelativ, “prietene”, precum și salutul pe care nu-l auzise niciodată din partea vreunui semen, mângâindu-i auzul: “Buna seara!”. Căci straja singurătății sale nu...
Josephine Bumbescu
de Marinescu Victor
Nu știu când a fost dimineața asta scrisă și pentru cine, știu doar că eu și amicul meu de voie bună, n-aveam ce face cu ea. Ne-am dat de grabă o întâlnire la cafeneaua, nu din colț așa cum se...
Dincolo de nori rasare intotdeauna soarele
de carmen virna
Azi a plecat acasa la ea... a plecat trista , trista de doua ori , o data ca ne-am despartit pentru cine stie cate luni, si o data ca a plecat alaturi de un om pe care se pare ca nu-l cunoaste... E...
Ana In The Blue
de Mihnea Dimitrie Calin
dincolo de mine este copilul inchis in spatele numelui sau de piatra ridicat in brate gol de parinti el pleaca zilnic din sine cu regularitatea unui ceasornic repara iluzii copilul nu stie ca astazi...
Liviu Nanu - în lungul drum spre sine
de Maria Prochipiuc
Unii oameni văd bine numai aproape: ei trăiesc doar pentru prezent. Alții văd bine departe, dincolo de ziua de azi. Liviu Nanu se mișcă dezinvolt și neconvențional, luând á la légére marile probleme...
O lume de coma
de Dorina Munteanu
Drum spre casă contorsionat de potopul de lacrimi. Se sprijină de al treilea să nu cadă în stradă. Fapte bune, rele, bune, rele, rele, rele…. Să se bucure, să se întristeze? Iubirea e la fel de mare,...
Pe gaura cheii
de Iakab Cornelia Claudia
Ușa era zguduită din temelii. Soneria țârâia de mama focului, continuu. -Deschideți mă, că vă bat de vă rup oasele la toți. Babă nebună ce ești! -Pleacă bețivule! Vrei să sperii copilul? E casa mea,...
