"Tot sufletul meu e un gand...." – 20499 rezultate
0.03 secundeMeilisearchjifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
Ligotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
SFSchmidt Fernando
M-am nascut rebel,sub zodia intrebarii... Iubesc tot ce e frumos...mai ales poezia!Singurul lucru care il astern pe hartie sunt sentimentele mele. Penita mea este sufletul! Calimara mea este viata! Nascut intr-un catun de munte : Azuga,sufletul meu,viata mea,locul meu de veci!
10 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
catindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
Dan Sova
Nascut intr-o familie cu pretentii intelectuale si materiale, ale caror asteptari nu trebuiau spulberate, in cele din urma am dat gres. De atunci vad lumea doar in alb si negru, amgindu-ma insa pentru a ma mentine. Cum am avut si inca am tot ce imi doresc, deja devenit banal, iar in urma socului, am scos capul de sub paturica...incepand sa scriu doar in urma impulsurilor revenite din trecut. Accept critici insa nu inseamna ca trebuie sa si raspund...ce simt scriu. Acum imi risipesc linistit viata la liceu. Nu scriu pentru nimeni, ci simt nevoia sa si impartasesc...doar un egoist trecator care nu da doi bani pe cei din jur si nici nu asteapta altceva de la ceilalti: "O secunda mai puternica decat o viata de om";"Viata omului nu e afara, ci inlauntru, in suflet..Ce-i afara e indiferent...nu exista..numai sufletul exista. Cand nu va mai fi sufletul meu, va inceta sa mai existe tot restul...restul";"Si totusi restul hotareste soarta sufletului meu..Si restul depinde de alt...
3 poezii, 0 proze
UMunciuleanu milena
Ma numesc Unciuleanu Milena Maria. Am absolvit Liceul Zoia Kosmodemianskaia la sectia filologie in 1989 (actuala Scoala Centrala). In 1994 am terminat Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii Bucuresti. Anul acesta voi absolvi la Facultatea de Litere din cadrul aceleiasi universitati masteratul Teoria si practica editarii. In prezent predau limba engleza la Colegiul Tehnic Iuliu Maniu din Bucuresti, dar visul meu este sa devin redactor. Scrisul reprezinta pentru mine o modalitate de imersare intr-o lume paralela, un paliativ i pentru toate frustrarile aduse de aceasta societate consumista, materialista , in care sufletul si tot ce tine de spiritualitate e marginalizat, ca o boala de care ar trebui sa te vindeci
4 poezii, 0 proze
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
FDFlavia Dorelia
Nascuta intr-o zi frumoasa de primavara,la Ploiesti,vreau sa daruiesc lumii tot ce poate cuprinde un suflet omenesc,ce e mai bun si mai frumos,prin revarsare de dragoste inocenta si lumina divina.Fulguirea sufletului meu sa inunde acest Pamant intr-o tandra imbratisare.
3 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
Tot sufletul meu e un gand....
de popa alina
Plang...lacrimile grele aluneca pe obrajii mei una dupa alta.Simt ca viata nu mai are pentru mine niciun rost. Prin vazduh plutesc molatec nori ce se-nlantuiesc departe si pe cripta zilei moarte tes...
jurnal 9
de viorel gongu
joi seara. Mă trezesc și văd un imens buchet de flori. Asistenta mă avertizează că va trebui să le scoată din rezervă. Nu întreb cine le-a adus pentrcă ...știu! Femeia în vârstă are încă un corp...
Cronica tragediilor mărunte - 31
de marin badea
Am iubit și-am să iubesc, draga mea, că săltăreț îmi e sufletul, candriu și plin de fierbințeală, când zilele se scurg furișe și sfioase precum fetele-mari când merg la cardit sau la-mpărtășanie și...
Multumesc
de Daniela Stanciu
În tot îți sunt recunoscătoare! Timpul oferit plin de răbdare! Învăluită eram de neîncredere! Mi-ai aratat mereu apreciere! Umbră îmi tinea acel copac! Lumina n-o vedeam,totul era opac! Trasee pline...
UN GAND HOINAR…Dincolo de nori....
de adelina rosca
“Cuvintele nu mai valoreaza nimic….Caci intelept este acela care a invatat sa asculte tacerea…..” Cand pasarea luminii zboara deasupra mea,incercand sa-mi imprime lumina tuturor sperantelor…fug si ma...
Într-un amurg de toamnă
de Dimitrie Anghel
Ca un gând rău noaptea se târăște și o mâhnire neînchipuită urcă din lumea plantelor. O umbră umedă și verde, ca răsărită din adâncul unei mlaștini, topește formele și în toată mâhnirea aceasta...
din seria asta nu e poezia mea
de Bogdan Gagu
ce ninsoare mai e și asta fără fulgi fără amintiri am născut inocența m-a lăsat să fiu copil dar e un joc un joc pe care doar ea îl știe mâine va uita totul, deja mâine va ninge mă așez în sufletul...
Iadul meu
de madalina
Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur si-mi pastrez orice idee ca o urma de tezaur. Lumea mea, o lume ideala, mistica, perfecta, fara urma de-ndoiala, o iubie atat de pura ca o zi calda de...
Strigat mut
de Ana-Maria Balas
#De multe ori, privind in sufletul meu, mi se pare ca stau in fata unei case cu obloanele trase si cu usile inchise. O mana necunoscuta a scris pe o hartie, in colt, la poarta: Plecat fara adresa!.#...
Viață sau teleViață?
de serban georgescu
Când lumea ți se pare de nesuportat, du-te într-un cimitir, plimbă-te vreo oră printre morminte, privește crucile, chipurile de pe ele, inscripțiile, evocă-ți poveștile lor, inspiră mirosul de...