"Timpuri ce au trecut" – 6306 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMaftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
Heinrich Böll
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani după ce de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. Notă biografică: "Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu," mărturisește Heinrich Böll. A inceput să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut in mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii. A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile...
1 poezii, 0 proze
Clément Pansaers
Clément Pansaers (1 mai 1885, Neerwinden - 31 octombrie 1922, Bruxelles) a fost principalul reprezentant al dadaismului în Belgia. A început să scrie poezii în 1916 după ce a abandonat cariera sa de egiptologist. Împreună cu câțiva avangardiști din Bruxelles, a fondat revista Résurrection, ce a publicat texte timpurii de Carl Einstein, Pierre Jean Jouve, Franz Werfel ș.a. Prima sa carte cu adevărat "dadaistă" este "Pan-Pan au Cul du Nu Nègre", publicat în 1920. Împreună cu cartea "Bar Nicanor" (1921), a fost citit și apreciat de scriitori precum James Joyce, Ezra Pound, Theo Van Doesburg, Francis Picabia sau André Breton. Pansaers s-a mutat la Paris în 1921, unde s-a implicat în mișcarea dada până ce a murit timpuriu din cauza bolii lui Hodgkin. Opere * Le Pan-Pan au Cul du Nu Nègre (Bruxelles: Editions Alde, 1920) * Bar Nicanor (Bruxelles: Editions AIO, 1921) * L'apologie de la paresse (Antwerp: Ca Ira!, 1922) * Bar Nicanor et autres textes dada, ediție editată de Marc...
0 poezii, 0 proze
Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat cel mai mare prozator român din toate timpurile, fiind supranumit Ceahlăul literaturii române. Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși. Urmează gimnaziul "Alecu Donici" la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1896, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece...
6 poezii, 0 proze
Kālidāsa
Kālidāsa a fost un poet și dramaturg hindu, care a înflorit aproximativ în secolul V al erei noastre. Puțin se cunoaște despre el; poemele lui sugerează că era un brahman. Multe opere sunt tradițional atribuite lui, dar unii cercetători au identificat ca șase nu sunt ale lui ci numai una. Drama în sanscrită The Recognition of Shakuntal este cea mai faimoasă din creația lui, calificată ca maximă expresie în toată literatura hindu din toate timpurile, Kalidasa este considerat cel mai mare scriitor din India.
0 poezii, 0 proze
Bogdan
m-am nascut la bucuresti, in sectorul 4, intr-o noapte, in zodia lunii; din perioada gradinitei imi aduc aminte de cateva momente antologice, pe care n-o sa le dezvalui aici, pentru ca imi sunt mult prea intime; am terminat si generala nr.1; aceasta scoala si-a imprimat amprenta asupra mea; inca o mai port; n-am luat niciodata premiul intai; n-am avut niciodata 10 pe linie; s-ar putea intelege de aici ca sunt un frustrat; nu e adevarat:);urasc hartiile pe care scrie diploma sau mentiune; liceul mi-a cladit personalitatea si mi-a ilustrat imaginea lumii din timpurile alea, care din pacate inca mai exista; invataturile din cei patru ani au fost putine si in acelasi timp multe:am invatat o groaza de lucruri pe care nu le-as fi invatat fara "ajutorul" liceului; n-am luat niciodata premiul intai sau nota 10; n-am participat la olimpiade sau la alte concursuri nationale; n-am fost in tabere sau in alte chestii de genul asta; insa mai mult ca orice, paradoxal, liceul m-a marcat; cum anume nu...
4 poezii, 0 proze
Kenzaburō Ōe
Laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Kenzaburō Ōe, născut la 31 ianuarie 1935, este un romancier japonez. Kenzaburō Ōe s-a născut în 1935 într-un orășel din pădurea insulei Shikoku. Familia sa e foarte veche și nimeni din clanul său nu a părăsit acele locuri ca să mergă la oraș. Femeile din clanul Oe jucau rolul unor povestitoare și i-au relatat legendele locului inclusive istoria unor mici revolte locale, petrecute în timpurile restaurație Meiji povești care aveau să-și pună amprenta asupra scrisului său.. aceste povestiri mitice pe care Oe le-a auzit din vremea când era doar un copil conțineau o viziune unică, specială asupra cosmosului și condiției umane. Al Doilea Război Mondial a izbucnit când Oe avea șase ani. Educația militaristă a pătruns în toate școlile iar Împăratul a devenit zeu și monarh în același timp. Pentru tânărul Oe, care învăța in acelasi timp miturile naționale și pe cele ale satului unde se născuse, de multe ori acestea două intrau în...
0 poezii, 0 proze
Lingurar Rares
In simpla mea infatisare, probabil se ascunde ceva ce ar trebui sa iasa la suprafata si nu are cum, decat prin descarcare sufletul pe hartie, chiar si in timpuri grele sau nesuportate de constiinta. Loial, incerc a deveni un mic afluent a marilor rauri ce curg acum!
13 poezii, 0 proze
Anton Cehov
Anton Pavlovici Cehov (în rusă: Анто́н Па́влович Че́хов, (n. 29 ianuarie S.V. 17 ianuarie 1860, d. 15 iulie S.V. 2 iulie 1904) a fost un prozator și dramaturg rus. Cehov s-a născut la Taganrog, un oraș de la Marea Azov. Între 1867 și 1879, face studii primare și secundare în orașul natal. Frecventează teatrul și conduce o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditații. În 1879, începe studii de medicină la Moscova și-și ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice. După absolvirea facultății în 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor. În această perioadă, publică proză, lucrând și la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin, unde recenzează populația. În timpul voiajului...
5 poezii, 0 proze
Vladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
Timpuri ce au trecut
de irina gruia
\"Esti doar o caramida!\" Mi-au soptit ei. \"Esti o piatra grea, Ai din jurul tau S-au chinuit si ti-au dat o forma!\" Au tipat ei... \"Tu nu stii sa simti, Tu nu vorbesti, Tu nu atingi!Tu n-ai trait...
Timpuri ce au trecut
de irina gruia
In spatele meu A ramas doar urletul Care se pierde-n mine; Doar cuvantul tau, Sufletul tau... Doar tu Inecat in iluzii. Ai calcat pe aripile mele, Mi-ai frant zborul, Si ma tarasc Bolnava de atata...
timpuri ce au trecut
de irina gruia
Ea are aripi mari, Si se taraste prin fumul ce-i acopera repede sufletul. Ea alearga si se loveste de stele; Ea apara sorii, spulbera norii. Ea uita de visul ei, Crede-n visul lor, de doi; Si se lasa...
Timpuri ce au trecut
de irina gruia
Intr-un colt de camera Stinghere stau sentimentele, Cuvinte-ntinse pe tot pamantul Ce soarta nu-si gasesc. Printre nori de praf Se zbat marunte visele, Si-ntre vii si morti apar ideile. Apoi,pe mici...
Cuvinte
de Rodica Lupu
Cuvinte ce ieri aveau miros de toamnă, astăzi, își odihnesc menirea trecătoare, sub ropotul de frunze galbene ce zboară, încă un an și încă unul, pe rând, plutind în toamne viitoare. Cuvinte simple...
Noapte albă
de Daniela Stanciu
Noapte albă! Petrecut-am împreună o noapte albă! Vedeam pe cer cum stelele se scaldă! Zăream cum luna îmi zâmbește! O poveste de dragoste ea îmi grăiește! A fost odată ca niciodată! Fericirea ce de...
Învăluit în cer
de Daniel Aurelian Rădulescu
Înfig degetu-n cer, că de la mine-ncepe Și-i simt albastru-n care scald tot, plin de tonuri. Îl am în lacrimile-mi ce s-au scurs, rămase sterpe De timpuri ce le-am șters, s-au dus, doar gândul le-are...
Astăzi și ieri
de Cosmin Soameș
Azi, când e iar lună plină și e iarnă și-ngheț, plâng în mine, în surdină, trecute voci de poeți. Versuri ce-au fost scrise odată mă străbat și mă îngână, prin alți timpi și alte locuri blând,...
Un viitor din alte timpuri
de blacksac
Tinerii salcâmi au dezamăgit. Au crescut cam strâmbi. În anii ce-au trecut , ai lor stâpani au tot sperat. Ulcior cu apă sfânta le-au vărsat Cu grai virgin i-au mângâiat. La piept țărâna i-a cuprins....
Am trait timpuri mari dar am avut oameni mici
de Boris Druță
BASARABIA – CARTE DE JOC ÎN MÎINILE PATRIOÞILOR ȘI PSEUDOPATRIOÞILOR (Am trăit timpuri mari cu oameni mici) Pentru că mă doare pînă-n mădulare, afirm ca toată lumea că la început a fost Cuvîntul și...
