Căutare

înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...

4 poezii, 0 proze

Alin Avram

...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...

79 poezii, 0 proze

Adorjan Magori

Adorjan Magori locuiește în România, lângă capitala țării, București. Este căsătorit și are doi copii, precum și un nepot adorabil pe nume Alex și un cățeluș pe nume Bela. În timpul liber, de obicei seara, îi place să scrie timp de o oră sau două. În timpul zilei, administrează compania imobiliară a familiei sale, în timp ce profesia sa principală este cea de inginer constructor. A scris mai multe poezioare (cugetari), povestiri scurte și cărți stintifico-fantastice, a creat cărticele ilustrate si cărticele de colorat pentru copii , pe care le-a publicat pe platforma Amazon -Kindle . Iși exprimă recunoștința în avans față de cei care îi citesc lucrările, sperând că se vor bucura de ele. IL puteți contacta pe: https://x.com/adorjanmagori

6 poezii, 0 proze

Boruntea Cristian Renato

Experienta literar oficila nu am,nu detin mari premii literare si nu am o sumedenie de carti scoase.Sunt student la Facultatea de Chimie din cadru Universitatii Politehnice Timisoara si cred cu tarie ca talentul literar nu e conditionat de domeniu pe care il alegi,insa important e in ce se va converti el in timp.Voi incerca in perioada ce urmeaza sa demonstrez atat cat imi va sta in putinta acest lucru.

9 poezii, 0 proze

Traian Mihai

Traian Mihai (1880-1912) Poetul Traian Mihai s-a născut în comuna Geoagiu în anul 1880, tatăl său a fost pensionar militar,iar mama sa originală din comuna Balșa, din familia Damian. Studiile le-a făcut la Liceul săsesc din Sibiu, apoi la Paris, Strasburg, unde și-a luat doctoratul în științe economice. În anul 1897 a publicat un volum de poezii, „Adieri”, tipărit la Orăștie în tipografia Minerva, institutul tipografic, societate pe actiuni. S-a stabilit pentru un timp la București unde a lucrat la Banca Națională a României. Aici a scris un tratat în două volume intitulat „Politica monetara a României-1906-1907” lucrarea considerată ca o operă științifică economică de valoare. A scris și câteva cărți în limba germană și alte lucrări cu caracter economico-financiar. Prin anii 1900-1901 a colaborat intens cu ziarul Activitatatea din Orăștie sub conducerea lui Aurel Munteanu. A decedat în anul 1912 la Sibiu și a fost înhumat la Orăștie unde se afla părinții lui. Năzuințele lui literare,...

2 poezii, 0 proze

Charles Simic

Charles Simic s-a născut la 9 mai 1938, în Belgrad, Iugoslavia, și a avut o copilărie traumatizată de al doilea război mondial. În 1954 emigrează din Iugoslavia cu mama și fratele lui să-și întâlnească tatăl în Statele Unite. Au locuit în Chicago și împrejurimile acestui oraș până în 1958. Publică primele poezii la 21 de ani, în 1959. În 1961 este înrolat în U.S. Army și în 1966 își ia licența de la Universitatea New York, în timp ce lucrează nopțile pentru a se întreține. A publicat mai mult de 60 de cărți între care: „Ce spune iarba” (2009), „Micul ceva” (2008), „Anturajul meu silențios” (2005) „Poeme selectate: 1963-2003” (2004), „Vocea de la ora 3:00 AM: selecție de poeme vechi și noi” (2003), „Picnic de noapte” (2001), „Cartea dumnezeilor și a dracilor” (2000), „Jackstraws” (1999), „Plimbând pisica neagră” ( 1996), „O nuntă în iad” (1994), „Hotel Insomnia” (1992), „Lumea nu se sfârșește: poeme în proză” (1990), „Poeme selectate: 1963-1983” (1990) și „Blues nesfârșit” (1986)....

1 poezii, 0 proze

Lorelei

M-am nascut intr-o minunata zi de Mai, rezultat al dragosetei pentru iubire, dintr-un muntean de pe plaiurile dulcei Bucovine si o floare de la ses, intr-un cartier din Bucuresti. Cautatoare a fascinantului si neobisnuitului, dorind libertate in miscari si gandire…..au fost elementele cu care parintii mei au inteles ca trebuie sa ma incurajeze. In timp, am invatat sa traiesc fiecare clipa, s-o pretuiesc, s-o simt. Am invatat sa traiesc frumos, sa iubesc dragostea pentru iubire, sa daruiesc din ce am, sa nu-mi pierd credinta in oameni si speranta chiar daca Lectiile de Viata pe care le-am primit au fost, uneori, destul de dure si mai am de invatat multe. Imi place sa-mi astern pe hartie gandurile, impresiile, dorintele…..ma iubesc pentru ca exist si iubesc Viata in aceasi masura. Am avut o copilarie fantastica, am invatat sa iubesc si am cunoscut natura in toata splendoarea ei, m-am contopit cu ea sub toate formele, am simtit-o cu fiecare fibra a trupului. Din 1987 lucrez in Ministerul...

14 poezii, 0 proze

Jorge Luis Borges

Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoaselel sale recenzii de cărți imaginare). A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton. Borges a lăsat o moștenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până și în cea pop, și numeroși scriitori s-au inspirat din creația sa. Printre...

360 poezii, 0 proze

Platon Pardău

Alex. Ștefănescu despre Platon Pardău (din rev. România literară, nr. 30/2003): În timpul lui Ceaușescu, Platon Pardău își petrecea, în fiecare an, prima parte a lunii august la mare: stătea în balconul camerei lui din vila scriitorilor de la Neptun și lucra, în timp ce toată lumea se afla la plajă. Așezat pe un șezlong, ținea mașina de scris pe genunchi și bătea fără întrerupere, ca și cum ar fi avut alături o ciornă, deși, în realitate, compunea textul pe loc. Figura lui napoleoniană, căreia doar un tricorn îi lipsea pentru a-l evoca întru totul pe învingătorul de la Austerlitz, exprima o încredere deplină în actul scrisului. În această stare de spirit ( chiar dacă nu întotdeauna într-un balcon), Platon Pardău (născut la 1 decembrie 1934 la Vatra Dornei) a scris de-a lungul anilor mii și mii de pagini de versuri, proză, teatru și publicistică. A început prin a scrie versuri. Numeroasele cărți de poezie pe care le-a publicat - Arbori de rezonanță, 1963, Monolog, 1965, Vânătoarea...

1 poezii, 0 proze

Timp în cărți

de Cristiana Tapoi

au trecut patru carti de cand am compus o scara si mi se scurg secole intregi de litere prin artere unele s-au mai impiedicat la cotitura, iar acum se impletesc in cuvinte de neintelese de nimeni...

PoezieAtelier

A 13-a carte, al 666-lea semn!

de Fluerașu Petre

In cartile timpului, moartea si-a implantat adanc pumnalul insangerat. Umbra mortii s-a pogorat asupra oamenilor simpli, manati in razboaie inutile de \"parintii\" fanatici ai cultelor religioase....

Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus (30)

de Doru Ciucescu

La Atena, în cartierul Plaka, am participat la o așa-numită "seară grecească", cu gastronomie, muzică și dansuri tradiționale, timp în care un chelner de etnie valahă ne-a povestit un mit pederast cu...

Gravitația unui anotimp

de Ecaterina Ștefan

S-a lăsat rece și nu pot ignora asta. S-a lăsat rece și frunzele cad cu tonele, Se întretaie cu tonele pe asfalt, printre pașii mei, Zboară cu tonele, Într-o toamnă, o oarecare toamnă, O toamnă încă...

PoezieAtelier

Tînăr și deziluzionat (II)

de Grig Salvan

Autobuzul în care mă aflu ca al cincilea pasager intră treptat într-un defileu îngust săpat de firul apei puține dar spumoase, șerpuind printre colțuri de stîncă… De cînd am părăsit șoseaua largă,...

O poveste de dragoste cu naș (I)

de Marian Stan

Tocmai îmi luasem bacalaureatul în vara aceea. Numărătoarea inversă pentru examenul de admitere la Facultatea de Litere începuse încă din primăvară când profesorul Vâjeu cu care făceam meditații de...

Între ”Agonia României” și ”Americanul liniștit”

de Roman Daniel

„Să știi că am mare încredere în dumneata...” îmi spunea noul meu vecin, care se mutase cu puțin timp în urmă în cartier, după ce își vânduse apartamentul de bloc din București. ”Da, dar eu nu prea...

Atelier

Pe aripi de silicon(I)

de Rautoiu Alin

Într-un scâncet de copil lumea s-a născut și în același timp propriile fundații au fost distruse. Din acel moment relativ în care m-am născut, lumea nu mai avea să fie ceea ce a fost și probabil, nu...

Copacul meu

de Constantinescu Gabriel

Simțind o durere necunoscută și anormală în zona plămânului drept mi-am amintit din nou de tata pe care l-am pierdut din cauza unui cancer pulmonar stadiul patru. Se lăsase de fumat de zece ani dar...