"Tempo e spazio" – 601 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
JNJoăo Cabral de Melo Neto
Joăo Cabral de Melo Neto (9 de janeiro de 1920, Recife – 9 de outubro de 1999, Rio de Janeiro) foi um poeta e diplomata brasileiro. Sua obra poética, caracterizada pelo rigor estético, com poemas avessos a confessionalismos e marcados pelo uso de rimas toantes, inaugurou uma nova forma de fazer poesia no Brasil. Irmăo do historiador Evaldo Cabral de Melo e primo do poeta Manuel Bandeira e do sociólogo Gilberto Freyre, Joăo Cabral foi amigo do pintor Juan Miró e do poeta Joan Brossa. Membro da Academia Pernambucana de Letras e da Academia Brasileira de Letras, foi agraciado com vários prêmios literários. Quando morreu, em 1999, especulava-se que era um forte candidato ao Prêmio Nobel de Literatura. Sobre sua obra Quando o leitor é confrontado com a poesia de Cabral percebe-se, a princípio, de um certo número de algumas dualidades antitéticas, por vezes obsessivas. Entre espaço e tempo, entre o dentro e o fora, entre o maciço e o năo-maciço... Entre o masculino e o feminino, entre o...
5 poezii, 0 proze
Giuseppe Ungaretti
Nacque ad Alessandria d\'Egitto nel 1888 da genitori lucchesi; in Egitto trascorse l\'infanzia e l\'adolescenza. Nel 1912 si trasferì a Parigi dove rimase due anni, frequentando i corsi alla Sorbona e vivendo a contatto con protagonisti dell\'avanguardia ( da Apollinaire a Picasso, a Bréton, Barque, Soffici, Savinio); partecipo come soldato di fanteria alla pima guerra mondiale.Nel 1917 pubblicò \'Il porto sepolto\' e nel 1919 \'Allegria di naufragi\'. Dal 1912 al 1931 lavora a Roma presso il Ministero degli Esteri; nel 1933 pubblica \'Sentimento del tempo\'; viaggia poi a lungo come giornalista e conferenziere , finchè nel 1936 approda in Brasile, a San Paolo, dove insegna Letteratura italiana. Nel 1939 gli morì il figlio Antonietto; dalla tragedia, la raccolta di liriche, \'Il Dolore\' del 1947. Nel 1942 torna in Italia, a Roma, dove insegna Letteratura italiana moderna e contemporanea all\'Università. Pubblica altre raccolte di versi (\'La terra promessa\', 1950; \'Un grido e...
4 poezii, 0 proze
DRDavide Rondoni
Poezie: La frontiera della ginestra, (The Frontier of the Broom Flower), Quinta Generazione 1985 O les invalids, N.c.e. 1988 A rialzare i capi pioventi (To Raise the Raining Heads), N.c.e., Guaraldi, 1993 Nel tempo delle cose cieche (In The Time of Blind Things), N.c.e., 1995 Il bar del tempo (The Bar of Time), Guanda, 1999, (Winner of Montale, Camaiore, Metauro, S. Domenichino, and Caput Gauri prizes) Non sei morto, amore (You Are Not Dead, Love), Quaderni del battello ebbro, 2001 Avrebbe amato chiunque (He Would Have Loved Anyone), Guanda, 2003 Antologii editate: Preghiera della Vergine (The Virgin’s Prayer), Marietti, 2003Dante Alighieri, Commedia (Comedy), Rizzoli, 2001 Il pensiero dominante: Antologia della Poesia italiana 1970-2000 (The Dominant Thought, Anthology of Italian Poetry 1970-2000), Garzanti, 2001 Leopardi, l’amore (Leopardi, Love), Garzanti, 1999 Charles Péguy, Lui è qui (He is Here), Rizzoli, 1999 Ada Negri, Mia giovinezza (My Youth), Rizzoli, 1996 La sfida...
4 poezii, 0 proze
ANAda Negri
Ada Negri (Lodi, 3 febbraio 1870 – Milano, 11 gennaio 1945) è stata una poetessa e scrittrice italiana. È ricordata inoltre per essere stata la prima donna ad essere ammessa tra gli Accademici d'Italia. Ada Negri nacque a Lodi il 3 febbraio del 1870. Le sue origini erano umili: suo padre Giuseppe era vetturino e sua madre, Vittoria Cornalba, tessitrice; passò l'infanzia nella portineria del palazzo dove la nonna, Peppina Panni, lavorava come custode presso la nobile famiglia Barni, legata un tempo alla celebre mezzosoprano Giuditta Grisi, fino alla morte della quale era stata governante Peppina: sul rapporto tra Grisi e la sua famiglia, Ada costruirà il mito della propria infanzia. In portineria Ada passava molto tempo sola, osservando il passaggio delle persone, come descritto nel romanzo autobiografico Stella Mattutina (1921). Ad appena un anno dalla nascita era rimasta orfana del padre, avvinazzato e avvezzo al canto, considerato, dunque, un peso dalla madre Vittoria: fu grazie ai...
5 poezii, 0 proze
AGAlfonso Gatto
Alfonso Gatto (Salerno, 17 luglio 1909 – Grosseto, 6 marzo 1976) è stato un poeta italiano. Nacque a Salerno il 17 luglio 1909. La sua infanzia e la sua adolescenza furono piuttosto travagliate. A Salerno, nella sua città natale, egli compì i primi studi, al liceo classico,mostrandosi portato per le materie letterarie,in particolare l'italiano,e poco portato per la matematica.Al liceo si accorge di aver dentro di sè una passione poetica e letteraria. Nel 1926 si iscrisse all'Università di Napoli che dovette tuttavia abbandonare qualche anno dopo a causa di difficoltà economiche. Alfonso Gatto come molti poeti del tempo es (Montale,Quasimodo) non si laureò mai. Si innamorò e poi sposò la figlia del suo professore di matematica, Jole, con la quale, alla sola età di 21 anni fuggì a Milano. Da quel momento la sua vita fu piuttosto irrequieta e avventurosa trascorsa in continui spostamenti e nell'esercizio di molteplici lavori....
5 poezii, 0 proze
Lara Sanjakdar
Lara Sanjakdar, s-a nascut la Treviso (Italia) in 1976, a obtinut licenta in Filosofia la Universitate din Venetia Ca’ Foscari (teza de licenta “Timpul si eternitatea in opera lui Mircea Eliade. Receptarea critica doctrina yugalor”. A publicat: Storia religiosa dell’Europa e dell’Asia. Il Sesto Congresso Annuale della European Association for the Study of Religions (Notiziario), in “Studi e materiali di Storia delle Religioni”, 2007, XXXI, 1, vol. 73°; Mircea Eliade. Dialogul religiilor și modernitate la Accademia di Romania în Roma, in “Revista 22”, 13 (942), XIX, 25-31 marzo 2008, Bucuresti; Andrei Oișteanu, Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata (recenzie) in “Humanitas”, 63 (5/2008); L’immagine dell’India nella cultura romena moderna e contemporanea, in “Quaderni asiatici”, 88, dicembre 2009; Alcune note sul concetto di “ossessione del tempo”in Mircea Eliade e Mihai Eminescu, in “Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca...
1 poezii, 0 proze
GVGil Vicente
Gil Vicente (1465 — 1536) este considerat primul mare dramaturg portughez. Activitatea sa literară este cuprinsă între anii 1502 și 1536. Gil Vicente (1465? — 1536?) é geralmente considerado o primeiro grande dramaturgo português, além de poeta de renome. Há quem o identifique com o ourives, autor da Custódia de Belém, mestre da balança, e com o mestre de Retórica do rei Dom Manuel. Enquanto homem de teatro, parece ter também desempenhado as tarefas de músico, actor e encenador. É frequentemente considerado, de uma forma geral, o pai do teatro português, ou mesmo do teatro ibérico já que também escreveu em castelhano - partilhando a paternidade da dramaturgia espanhola com Juan del Encina. A obra vicentina é tida como reflexo da mudança dos tempos e da passagem da Idade Média para o Renascimento, fazendo-se o balanço de uma época onde as hierarquias e a ordem social eram regidas por regras inflexíveis, para uma nova sociedade onde se começa a subverter a ordem instituída, ao...
1 poezii, 0 proze
MPMarta Petreu
Marta Petreu -- este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic -- (n. 14 martie 1955), profesor de filosofie la Universitatea din Cluj, editor, eseist și poet român. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj. Profesor de istoria filosofiei românești la Universitatea „Babeș-Bolyai“ și redactor-șef (din 1990) al revistei Apostrof, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. Doctor în filosofie al Universității din București, cu lucrarea Valențele estetice ale anamorfozei logice (1992). Poezie Aduceți verbele (1981) Dimineața tinerelor doamne (1983) Loc psihic (1991) Poeme nerușinate (1993) Cartea mîniei (1997) Apocalipsa după Marta (1999) Falanga (2001) Scara lui Iacob (2006) O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franța, la Editura „Le Temps qu’il Fait“. Eseist și istoric al filosofiei românești Teze neterminate, București, Ed. Cartea...
25 poezii, 0 proze
MMMaram al - Masri
Maram al-Masri est née en 1962 à Lattaquié en Syrie, sur cette rive de la Méditerranée située à vingt milles marins à peine de l\'île de Cypris. Vivant à Paris depuis 1982, cette jeune Syrienne, après un premier livre publié en 1984 à Damas sous le titre \"Je te menace d\'une colombe blanche\", revient à la poésie avec \"Cerise rouge sur un carrelage blanc\", édité à Tunis par les éditions de L\'Or du Temps, en 1997, et salué par la critique des pays arabes. Le tout récent prix du Forum culturel libanais en France, auquel a participé le poète libanais Adonis et destiné à récompenser toute création littéraire arabe, lui a été attribué en mars 1998. D\'autre part, ce livre a été traduit en espagnol et en partie en anglais, en allemand, en Italien et en turc. Cette poésie est le cri étouffé et nu de la femme qui attend tout de l\'homme aimé. Cette revendication féminine bien éloignée de toute préoccupation hédoniste, n\'est pas non plus une nouvelle voix qui soulèverait la chape de plomb...
1 poezii, 0 proze
RTRaúl González Tuñón
Raúl González Tuñón nació en Buenos Aires, el 29 de marzo de 1905, y falleció en la misma ciudad, en 1974. Poeta, periodista, viajero, militante comunista. A partir de 1922 comienza a publicar sus primeros versos en revistas de la época: "Inicial", "Proa", "Martín Fierro". Compartió con el grupo de Florida, los experimentos formales, y con el de Boedo, la preocupación social, que fue acentuándose con el tiempo. Entre sus libros se cuentan: El violín del diablo (1926), el inicial; Miércoles de ceniza (1928), en los que se animan tipos y parajes suburbanos; La calle del agujero en la media (1930), revelación poética de París; El otro lado de la Estrella; Todos bailan, poemas de Juancito Caminador (ambos en 1934); La rosa blindada (1936), poesía política, al que siguen otros del mismo carácter; Primer canto argentino (1945); Todos los hombres del mundo son hermanos (1954); A la sombra de los barrios amados (1957); Demanda contra el olvido (1963).
7 poezii, 0 proze
Camelia Opriţa: Lecția despre mamă
de Camelia Oprița
Pe rețelele sociale, atenția se vinde la kilogram, iar frivolitatea este moneda de schimb. Dar ascultă ce-ți spun: Poezia de 8 Martie nu este pentru „toți”. Scopul ei nu este succesul viral, clicul...
Weekend aerisit
de marius nițov
Ce fac în timpul liber privește-mă în afara impresiilor sumare nu crede altceva despre mine am nevoie de spațiu liber spre cer conduc exercițiile de înviorare ale celor puțini ce și-au călcat pe...
Mărturisirile unui „perforator” de lumi interioare
de Ela Victoria Luca
Când deschizi un roman nou, cu acea curiozitate și tensiune interioară necesară receptării, știi că te vei lăsa provocat de întâlnirea cu o triplă lume: a autorului așa cum știe că se arată el...
Julio Pavanetti: De la timpul pierdut spre un viitor incert
de Cezar C. Viziniuck
Citind volumul bilingv spaniol-român "La espiral del tiempo/Spirala timpului", apărut în anul 2012 la Editura Academiei Internaționale Orient-Occident tradus de Dumitru M. Ion și Carolina Ilica, cu o...
oaie-pământul-capie-imanent-poem
de Cătălin Al DOAMNEI
definiția genului epistolar nu există în logică nici a pistolarului nu există nici logica pistolarului nu există & iată sublimele fapte de arme ale marilor dregători uneori de popoare niciodată de ei...
Poezia desertului la Marlena Braester
de Nicole Pottier
Regretatul scriitor israelian Idov Cohen, originar din Mihaileni, scria candva intr-un articol intitulat \"Doua culturi, doua lumi\" (in albumul \"Dorohoi\" vol 1) despre surpriza cu care a...
Echipele europene la campionatul mondial
de Cucu Constantin
Acum 20 de ani și peste fotbalul european era foarte plăcut. În primul rînd erau mai puține meciuri. Te bucuri mult mai mult de un meci de fotbal daca îl poți vedea de doar de două ori pe săptămână,...
cu toții căutăm dragoste
de Mirela Lungu
cu toții căutăm dragoste prin sertare în pantaloni pe sub fuste bluze bikini chiar și pe buzele unei blonde orgasmul e inocența copilului dezbrăcat de orice complex idee sau formă de culpabilitate...
silenzio tempo
de Oancea Sorin
era ceața, aia care știi că e... sau crezi, care se lasă la ultima poezie când visele mele de tăcere se uneau pe poteca Visului când tăcut treceam din sufletul meu în celălalt însemnând identitate,...
Il Tempo
de Posogan Horea
Cerul de siliciu... Ziua un ochi mare de topaz fluid și unul mai mic noaptea, rece ca cel al unui mort... Undeva în tine, adânc, atât de adânc încât nici măcar nu ești sigur de prezența ta acolo,...