"Surori pe dos" – 1819 rezultate
0.02 secundeMeilisearchGeorg Trakl
Poet austriac, născut la 3 februarie 1887 (la exact 5 ani de la nașterea lui James Joyce) în Salzburg, ca fiu al lui Tobias Trakl, comerciant șvab de proveniență bănățeană, și al Mariei Trakl; gimnaziul și liceul la Salzburg, cu două clase repetate; fire hipersensibilă, maladivă, citește mult, fiind impresionat mai cu seamă de Baudelaire și Dostoievski; încă din adolescență vădește înclinații spre alcool și droguri, nutrind și un puternic sentiment de dragoste pentru una dintre surori, Grete; la terminarea școlii intră practicant la o farmacie (1904-1908), în timpul liber complăcându-se într-o boemă obositoare, dar fondând și un club literar, lăsându-se antrenat în escapade nocturne, dar găsind și răgazul de a scrie poezie și teatru; în 1908 se înscrie la Universitatea din Viena unde obține, în 1910, diploma de farmacist; în 1911 îl cunoaște pe Ludwig von Ficker, editorul unei publicații de prestigiu, „Der Brenner”, la Innsbruck, care, intuind valoarea poetului și înțelegându-i...
261 poezii, 0 proze
DANILA MONICA
Sa incepem cu inceputul, adica mai bine zis cu o frumoasa si insorita zi de iarna adica 13 Februarie 1973 cand am aparut pe lume in prafuitul Bucuresti, o foarte prietenoasa, voluntara si guraliva Varsatoare. Si sa fiu sincera n-as fi vrut sa ma nasc in alta zodie , si mai mult decat atat am ales sa apar cu 2 saptamani mai devreme decat era prevazut de la nenea doctorul. Sunt unica la parinti (desi toti suntem unici, ca personalitate si suflet) cu toate ca mi-as fi dorit frati sau surori. Am crescut inconjurata de dragoste si armonie si de prieteni insa mereu am simtit o nevoie mai mare de dragoste decat ceilalti... Nascuta in Bucuresti dar cu radacini dincolo de Prut, asa m-am nascut, romantica, si la inceput am crezut ca sunt ciudata, sau ma rog asa credeau cei din jurul meu pana cand am crezut-o si eu...Si eram ciudata pentru ca : imi placea marea, sa ii ascult chemarea la ceasul când se tes luminile si cand in linistea inserarii se nasc sublime ganduri.. Mai eram ciudata pentru ca...
156 poezii, 0 proze
Liviu Ioan Stoiciu
de completat Fișa biobibliografică Liviu Ioan Stoiciu s-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roșie (Canton CFR) -– Piatra Neamț. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și la 4 kilometri de orașul Adjud), mutat cu părinții aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu și va avea un frate și trei surori). Școala primară și elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescență (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / județul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoția 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de “Cetățean de Onoare al orașului Adjud”). Studii superioare – filologie și filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare și între anii 1971 și 1975, cu absențe – București, și cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv...
5 poezii, 0 proze
Mircea Bârsilă
Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza...
0 poezii, 0 proze
John Galsworthy
Motivația Juriului Nobel: "pentru remarcabila sa artă narativă care își găsește forma cea mai înaltă de expresie în Saga familiei Forsyte" John Galsworthy (n. 14 august 1867 - d. 31 ianuarie 1933), prozator englez este laurat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932. John Galsworthy s-a născut la 14 august 1867 la Kingston Hill(comitatul Surrey), într-o familie de juriști a căror bunăstare a prosperat sub domnia reginei Victoria. Împreună cu frații și surorile lui, el a crescut în casele din ce în ce mai splendide, pe care tatăl său, mare proprietar funciar, le construiește în apropierea Londrei. După studii întreprinse la Harrow și apoi la Oxford, el intră în barou, dar curând va părăsi această profesie. O idilă nefericită îl deprimă atât de mult, încât tatăl lui îl trimite într-o călătorie pe mările sudului, în cursul căreia este obligat să se familiriazeze cu dreptul maritim. În drum spre Australia pe pachebotul Torrens, John Galsworthy se împrietenește cu un ofițer...
2 poezii, 0 proze
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român. Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi județul Bistrița-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi (născută Diuganu). Din păcate, nu toți frații sau surorile sale au supraviețuit până la majorat. În tinerețe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baștină. Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. Potrivit afirmației scriitorului: În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu. În scrierile sale de...
6 poezii, 0 proze
Anne Bronte
Anne Bronte s-a nascut la 17 ianuarie 1820 la Thornton, Yorkshire, Anglia. Era cel mai mic dintre cei sase copii ai reverendului Patrick si a sotiei sale Maria Bronte. Alaturi de celelalte doua surori ale sale, Charlotte si Emily si de fratele Branwell, ea a supravietuit mamei, care moare in 1821, si altor doua surori, Maria si Elizabeth, care au decedat in acelasi an – 1825. Cea mai mica dintre surorile Bronte, Anne a ramas in istoria literaturii britanice ca romancier si poet. Initial ea a folosit ca si surorile sale un pseudonim masculin, Acton Bell, pentru a publica in prima lor carte – de fapt una dintre primele carti publicate exclusiv de catre autori-femei. In volumul lor de debut POEMS BY CURRER, ELLIS AND ACTON BELL (Poeme de Currer, Ellis si Acton Bell, 1846, vandut in doar doua exemplare) Anne isi exprima dorinta de libertate “Poor restless dove, I pity thee; / And when I hear thy plaintive moan, / I mourn for thy captivity, / And in thy woes forget mine own.” – Biata...
16 poezii, 0 proze
Emily Brontë
Naștere – 30 iulie 1818 Thornton, West Yorkshire, Anglia Deces – 19 decembrie 1848 (la 30 de ani) Haworth, West Yorkshire Emily Jane Brontë (n. 30 iulie 1818 - d. 19 decembrie 1848) a fost scriitoare engleză, cunoscută mai ales pentru unicul ei roman La răscruce de vânturi. A fost al cincilea din cei șase copii ai lui Patrick and Maria Branwell Brontë. Tatăl era profesor, ca ulterior să devină ministru. În afară de câțiva ani nefericiți petrecuți într-o școală religioasă, descriși mai târziu în romanul ei, cea mai mare parte a studiilor le-a efectuat alături de tatăl ei. Ca și surorile ei, a trăit o viață izolată. A murit la 30 de ani de tuberculoză. Opere În 1847 publică singurul ei roman "La răscruce de vânturi", tradus în limba română de Henriette Yvonne Stahl. În colaborare cu surorile ei, Anne și Charlotte, a scris versuri, care au fost publicate în 1845 sub titlul Poems.
10 poezii, 0 proze
Urmuz
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău, s-a născut la 17 martie 1883 în Curtea de Argeș. Visa o carieră de compozitor, citea literatură științifico-fantastică, descrieri de călătorii. Face studii de drept și, după luarea licenței, funcționează ca judecător în județele Argeș, Tulcea și la Târgoviște. După campania din Bulgaria (1913), la care participă, este numit grefier la Înalta Curte de Casație. Începe să scrie, aparent fără conștiința că produce literatură, numai pentru a-și distra frații și surorile, parodiind cu niște false automatisme academismul prozei curente. Textele lui îi atrag atenția lui Tudor Arghezi, care îi găsește pseudonimul și îi publică, în 1922, în două numere consecutive din Cugetul românesc, Pâlnia și Stamate, "antiproză" intitulată ironic "roman în patru părți", în care face o serie calambururi de esență sofistică prin duplicitatea de sens a cuvintelor: oamenii coboară nu pe scări, ci din maimuță; o masă fără picioare bazată pe calcule și...
4 poezii, 0 proze
Mihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
Surori pe dos
de Diana Elena
Eu port în păr umbra nopții tăcute, ea poartă zorii cu raze luminoase. Ochii mei, căprui, sunt pământ ce visează, ai ei, albaștri, ca cerul senin care mângâie ziua. Eu caut tăcerea când lumea e grea,...
Rusalii
de Cristina-Monica Moldoveanu
dragi frați și surori o ninsoare în iunie ar fi o catastrofă dar recunosc că mi-ar cădea foarte bine să viscolească peste cuibul de rîndunică gol din pridvor stau ca un drob de sare în fereastră ceva...
Rime îndoliate…
de Mahok Valeria
Rime îndoliate… Rime îndoliate, Cu prea multe surori măritate… Nu-mi furați timpul prețios, Să-mi dați viața curată pe spate, Ca cea a brazilor din munte, tăiați nemilos, Doborâți din picioare,...
Via tăiată de lacrimi
de Dragoș Vișan
I. Materia învierii dintr-o vie tăiată poate atinge cu mir sfințind circuitul seva brațele capetele vegetației altor organisme rupte-n grindini. Rănile-s alături pansate după ce le-a fost rău...
În limb
de Gala Popx
A fost rupere. "Adio" unui limb vital, "Tu ești?" unui interlocutor fantomă. Lunile adună nori iuți, câteva vijelii și un cer senin de idei fixe. Senzații se insinuează ca picături chinezești....
inca un vot impotriva frumosului/eurovision
de Daniela Parvu Dorin
Încă un vot împotriva frumosului Ediþia Eurovizionului de anul acesta mi-a subliniat faptul că trăim cu toþii intr-o lume tot mai deghizată, că e monoton să ne trăim viaþa si-atunci...
Pronto! Cu Ina Scăiețina lu’ Cârlan, vă rog!
de Atropa Belladona
Pronto, pronto! Cu Ina Cârlan…A dracu’ italieni de baltă, nici românește nu știți… Cu Ina, vă rog, pămpălăilor! Si, si…sisi voi, nu eu, da, aștept… Alo, Ina, te pup, soro, lasă-mă să vorbesc, repede,...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I – “SUFLETUL Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopotele în literatură - autori străini...
Sunt Lucí_atman
de Dragoș Vișan
Moto: Numai un lucru nu pot afirma despre mine deloc. Acela că odată și-odată creierii mi-aș zbura, pentru că deja îmi zbor de când am fost fulgerat! Nu m-am lămurit încă după anchetă: e vorba-n...
Ecaterina – Stejarul cu glas de poezie
de lorena bujor
Pe doisprezece februarie, când gerul strângea pământul, În zori, s-a oprit mașina de cusut și s-a domolit vântul, MAMA noastră, cu nume de sfântă și dârzenie de stâncă, A plecat să-i recite lui...
