"SuSpus" – 4435 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMiriam Diana Peretz
Imi plac:napolitanele,Vivaldi,oja,Stendhal,plajele invadate de pasari si supuse de talpi ,oamenii in care ma caut si oamenii in care nu ma gasesc. Deocamdata,imi duc viata intre Bucuresti si Ierusalim,locul unde studiez. yahoo messenger - plajapasarilor
2 poezii, 0 proze
Virgil Șchiopescu
Fiu al croitorului Gheorghe Șchiopescu, s-a născut la 17 februarie 1922 în Turnu-Severin. Datorită hărțuielilor la care era supus tatăl său din cauza activității socialiste, familia Șchiopescu se mută în 1929 la Lugoj. În acest oraș își va termina Virgil Șchiopescu studiile primare și liceale, ca șef de promoție. în 1945 a absolvit cursurile Academiei Comerciale din București. După terminarea studiilor superioare, a fost numit director al Băncii Naționale din Făget unde s-a împrietenit cu Gheorghe Gârda, veteranul poeziei în grai bănățean, de la care a "prins și gustul pentru poezia în grai bănățean". În 1949 revine la Lugoj în calitate de inspector la Banca Națională, funcționînd și ca lector la cursurile profesionale pe țară (1957-1960). Din 1965 se stabilește în Timișoara fiind conferențiar la Facultatea de studii economice a Universității din Timișoara. În anul 1973, obține titlul de doctor în economie. În afara îndatoririlor profesionale, Virgil Șchiopescu a desfășurat o bogată...
1 poezii, 0 proze
George Uscatescu
George Uscătescu Profesor la Universitatea Complutense din Madrid și director al Departamentul de Estetică și Arte, Președinte al Societății Ibero-Americană de Filosofie, Laureat al Premiului Național de Literatură \"Menendez Pelayo\" (1970), George Uscătescu a publicat peste o sută de volume și mii de studii și articole în Europa și Statele Unite, tratând teme de filosofie, estetică, critică literară și de artă, teorie politică. Activitatea poetică a lui George Uscătescu ocupă un loc de excepție în opera sa vastă și fecundă. Varii cărți de poeme în română și spaniolă fac din universul poetic al lui George Uscatescu o experiență literară de mare originalitate. Lirica sa și opera dramatică aduc un repertoriu estetic în care elementele unei poezii metafizice se combină ideal cu o nouă percepție a peisajului și o nouă decantare a destinului omului supus unui permanent exil. Toate acestea într-un limbaj și un stil extrem de personal în care răsună ecourile unei experiențe poetice de...
0 poezii, 0 proze
Fuzulî
Fuzulî (1495?- 1556) Pe numele său adevărat Mehmed, Fuzulî este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai poeziei turcești din perioada Divanî. A obținut favorurile și protecția sultanilor, șahilor și padișahilor, dedicându-le mesneviuri și beituri (forme poetice folosite în poezia orientală). Bun cunoscător al limbilor arabă și persană, el se va preocupa ulterior și de științele vremii, întrega lui operă fiind supusă influenței curentului religios sufit. A scris în toate cele trei limbile (arabă, persană și turcă), dar opera de referință rămâne “Divanul” scris în turcă, editat de mai multe ori la Tebriz, Baku, Istanbul, inclusiv în noul alfabet turcesc, sub numele de “Fuzulî Divanî” (Divanul lui Fuzulî), în 1948. La fel de important este și “Leylâ vü Mecnun” (Leylâ și Mecnun), considerat unul dintre cele mai reușite mesneviuri din literatura orientală.
11 poezii, 0 proze
Stanescu Ionut Cristian
Urasc felul in care sunt etichetat dupa cuvinte. Urasc prietenia celor ce vor de la mine numai guma de mestecat. Urasc profesorii care predau intr-un stil de fals interes pentru soarta elevilor. Il urasc pe dirigintele care n-a vrut sau n-a stiut sa se apropie de inima nici unui coleg de-al meu. Urasc sistemul social care impune puterea banilor ca valoare morala. Urasc institutia pedagogica ce poarta numele de scoala pentru ca urmareste o dezvoltare “multilaterala” uitand ca ar trebui sa fie o institutie psiho-pedagogica. Urasc indoctrinarea la care sunt supus eu si cei pe care ii urasc. Imi urasc parintii pentru ca ma iubesc neconditionat contrazicandu-mi ura. Pentru ca vor sa dau tot ce mai bun din mine. Pentru ca incearca sa nu ma lase sa gresesc. Pentru ca m-au nascut si crescut intr-un mediu iubitor. O urasc pe ea pentru ceea ce a devenit. Pentru ca am iubit-o. pentru felul in care isi musca buza de jos dupa ce o sarutam. Pentru felul in care suvita ei rebela cadea intre buzele...
5 poezii, 0 proze
eugen
-Numele și prenumele? -Eu. -Anul de naștere? -Cel mai tânăr an când se iubeau părinții mei. -Originea? -Ar și semăn Dealul acela din prelungirea codrilor. Știu toate doinele. -Profesiunea? -Ostenesc în ocna cuvintelor. -Ai fost supus Judecății vreodată? -Am stat niște ani închis În sine.
1 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Miguel Ángel Asturias
S-a născut la 19 octombrie 1899, în Ciudad de Guatemala. Pentru a scăpa de persecuțiile dictatorului Estrada Cabrera, părinții săi se refugiază la țară, în provincia Baja Veracruz. Astfel, Asturias și-a petrecut o mare parte din copilărie în atmosfera încărcată cu miturile indiene, care aveau să-i influențeze în mare măsură operele literare. Mai târziu se întoarce cu părinții săi în capitală, unde va urma cursurile liceale, iar apoi se va înscrie la Facultatea de dreapt. În 1920 participă împreună cu ceilalți studenți la revolta care a răsturnat regimul lui Cabrera. Peste trei ani este însă silit să fugă din țară din cauza loviturii militare din 1921 și a prigoanei la care erau supuși cei cu vederi progresiste. Între 1923 și 1933 locuiește în Paris, aceasta reprezentând o perioadă importantă pentru formarea viitorului scriitor. Traduce în limba spaniolă Popol Vuh, epopeea indienilor quiches și publică volumul Legendele Guatemalei. Succesul traducerii în franceză a acestui volum îl...
0 poezii, 0 proze
Sergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)
Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...
5 poezii, 0 proze
Cristian CUTEANU
Sunt arhitect...și precum în arhitectură există o anume poetică, îmi place poezia ca formă de exprimare interioară sau exterioară. Cand scriu trebuie ori să mă regăsesc, ori să mă transpun și orice cuvânt sau literă își are filozofia ei poetică. Poezia nu este o tehnologie literară ci o stare literară, ea nu poate sa existe constransă, supusă, dar pentru scufundarea cititorului in aceleiasi stări, poezia are nevoie dea putea fi simțită, aproape palpabilă, și pentru asta suntem nevoiti sa cautăm, sa găsim, să propunem tehnici. Mesajul, sensul, forma poeziei trebuie aleasă, pentru că induce stări. Stările cititorului chiar dacă nu le putem decide noi, dar le putem încerca.
24 poezii, 0 proze
SuSpus
de Dimitrie Labiș
Acum, când parcă m-am mai liniștit un pic, îmbărbătându-mă că tot ce se întâmplă este un fenomen natural, independent de propria mea voință, căci, așa cum îmi lași tu scris cu caractere roșii de...
falși
de Florentin Cristian
Oamenii suspuși Sunt falșii Isuși Ar cere închinare Scotocind buzunare Nu-s cei de pe bani Oricât de dolofani Știu că-s chițibușarii Neplăcândule urmele mari Când ne cer apași lent Trebuie să privim...
Vâlcene
de Ruse Ion
1.REFORMA SANITARÃ Strădanii ministeriale Suspușii speră c-or să poată, Lucrând, cu depășiri de normă, Sistemul sanitar să-l scoată... La reformă Sistemul sanitar în colaps? Cum n-avem vinovați și...
pianogen
de cristian catalinoiu
ăștia pun pianul în mijlocul scenei ca să nu-l vadă suspușii pe de-a-ntregul poate vor reuși chiar notele să le-asculte pe jumătate tăiate înalte și joase toate la jumătate cum la jumătate se despică...
Din, Prin, La, Dela (!)
de Dragoș Vișan
Din Prin La Dela {ultimele două, personaje suspuse pe bloc} Din o luă pe colț, la stânga. Urcă scările cu rapiditate. Pe după ușă, Prin îl văzu și se cruci. Din își căra o valiză târând-o cu greutate...
Cred totul!
de Grig Salvan
cred totul fără să-mi juri! cred totul frumoasei guri! deși nici n-ascult ce-mi susuri vorba se-nșiră ca firul pe fusuri în semn că te cred mâinile ridic! tot ce buzele tale îmi zic eu cred dinainte...
numele ignorantei { -partea I- }
de Florin Opran
numele ignorantei { -partea I- } in fiecare credincios se afla cate un asasin. in fiecare templu se afla cate o blasfemie. in fiecare icoana se afla cate un chip cioplit. in fiecare speranta...
Scurta scrisoare prescurtata
de Alin Avram
Daca as fi prea sus, undeva deasupra voastra, As incerca din rasputeri sa-mi cobor ALINarea Asupra durerilor ce zboara zi de zi, clipa de clipa, Pe-o aripa franta De rugaciune sfanta. Daca as fi prea...
Fragmente
de Maria-Magdalena Jindiceanu
Imperiul soarelui e mare Poate prea mare Să nu orbești privindu-l Imperiul ploii e secat Poate prea topit Să mai poată umple cu apă Pliscurile însetate Ale puilor de șoim Marcus a trimis Împăratului...
De ceară
de Dafina David
Mi-e foame, din părul pleșuv scurs-a marea, verde ca o frunză de algă, cireșii valuri topindu-se din carnea ei în anotimp. Ai uitat cum bea ploaia din genele casei, mărunte cuie se strâng în jurul...
