"Strazi pustii" – 8125 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMihalcea Maria
nimic. sunt...oricine.
11 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Dario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
Vincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...
1 poezii, 0 proze
Cliparu Alexandru
Născut: 1977, Tulcea Domiciliul: Constanța Studii: liceul Meserie: stivuitorist Stare civilă: da Hobby: trecerea străzii Fobii: România, televizorul, femeile cu copii in brațe Decedat: sigur, de ce nu? Pentru critici, reclamații și schimburi de idei necenzurate de vreun editor țâfnos, mă găsiți la adresa de e-mail asarapova@yahoo.it
14 poezii, 0 proze
Matei Mircioane
M-am născut la Jamu Mare, în județul Timiș. Acolo am iubit, am aflat câte ceva despre capătul străzii, m-am plictisit, am fost înfricoșat-fascinat de tren, am căutat capătul lumii dincolo de izlazul comunal. Într-o după amiază de vară mi s-a părut că timpul stă pe loc. A fost cea mai lungă după amiază din viața mea. Aveam 4 ani când m-am mutat la Reșița. Am fost în Parcul Zoologic, pe Valea Țerovei, am fost sus pe Furnal, m-am căsătorit. Am doi copii. Pictez, scriu, observ că universul e negru și rece, cu puncte strălucitoare, fierbinți. Sunt membru al Cenaclului "Semenicul" din Reșița. Am publicat un roman în două volume: "Epopeea lui Ghimeș". Primul volum, cu titlul "Reșița", a apărut în anul 2000, la Editura "Menghina", Reșița, iar volumul II, cu titlul "Revoluția", a apărut în anul 2014, la Editura "Marineasa", Timișoara.
11 poezii, 0 proze
Victor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
Gary Soto
Gary Soto s-a născut în aprilie 1952 în Fresno – California. A fost interesat de poezie încă din anii liceului și a absolvit Colegiul din Fresno City, apoi Universitatea de Stat din California. Locuiește în California. Prima colecție de poeme, „Elementele din San Joaquin”, a câștigat în 1976 premiul internațional al Statelor Unite pentru poezie și a fost publicată în 1977. De atunci a publicat numeroase volume de poezie, între care „Un plan simplu” (2007), „Un soi de credință” ( 2003), „Colegiul Junior” (1997), „Noi poeme selectate” (1995), „Canto familiar / cântec obișnuit” (1994), „Odele vecinătății” (1992), „Curs de religie pentru acasă” (1991), „Cine va dori să ne cunoască?” (1990), „Păr negru” (1985), „Acolo unde săgețile lovesc” (1981), „Coada răsăritului” (1978). A mai scris nuvele: „Amnezia într-un district republican” (2003), „Iubitorul de poezie” (2001), „Moneda de 5 și 10 cenți” (2000) și un memoriu numit „Locuind deasupra străzii” (1985) pentru care a primit „American Book...
1 poezii, 0 proze
Strazi pustii
de Andrei Dumitrescu
Imi foarte place sa bat strazile parcurilor noaptea de unul singur.Ce alt mod mai bun de a imparti tacerea lumii cu cel care atunci cand te striga, o face pe iubire?
Tu
de Radu Monica Adriana
Străzi pustii anii ce trec parcă plânși ochii mei de copil adormiți frunzele ucise de toamnă mâinile tale căutându-mă mereu, oarbe mereu, ceasul ce bate încet aceeași oră aceleași tăceri zâmbetul...
Poezie eroilor necunoscuți
de Georgiana Satnoianu
Pe străzi pustii și-ntunecate Zac trupuri moarte, aruncate Și-n urma mea se-aud în cor Amare plânsete de dor. Până și cerul s-a-ntristat. S-a înnorat și a plouat. Acum toată suflarea plânge Cu-amare...
Pentru cine?
de Andone Gabriel
Aceleași străzi pustii, Aceleași destinații Goale... Ca-n clipele de vară Secate la amiază, În aceleași locuri -poate- Eu mor și tu învii Caci viața este-amară Și tu știi...
Resturi
de Geanina Stefanescu
Ravasite zboara pe strazi pustii si prafuite. Afara...in sufletul nostru fire din praful viselor spulberate. Alearga si se opresc haotic, dupa care isi reamintesc schizofrenic de calea uitata......
Suflet de hoinara...
de Marinescu Stefania-Cornelia
Mergeam pe strazi pustii Si hoinaream ca doi copii Si ne iubeam noapte si zi Si cand plangeam, spuneai prostii Si plansul devenea iar ras; Si ne jucam prin balarii, Uitam de noi, si ma uimeai Cand...
Deziluzie si speranta
de Ginghina Daniel
Mă pierd pe străzi pustii Și reci zi de zi Aștept chemarea Iubirii Divine in Lumea Apusului! Cand ca o floare incandescentă Iisus m-a luminat Am simtit ce e Dragostea Dar ea nu m-a auzit Și pribeag...
Ninge a pustiu
de Atzberger Alexandru
Ninge greu pe străzi pustii Cu fulgi negri, cu fulgi gri, E vijelie și e frig Iar magazinele se-nchid. Copaci atârnă morți înspre pământ Și se frâng rând pe rând. Ninge pe străzile pustii Cu fulgii...
Mereu același dor nebun...
de hasmasan maria
Mă plimb pe-aceleași străzi pustii, Cu-aceleași felinare veșnic stinse; Același cer noros deasupra-mi stă, Aceleași gânduri moarte-mi vin în minte. În același loc m-așez mereu Și simt mereu același...
picaturi de fericire
de Felix Onofrei
ies nopțile străzi pustii din noi amorțiți de infernalele claxoane de peste zi și se strecoară in unii verdele muntelui ori veștedele frunze din Cișmigiu ce straniu încă țipă sub pașii de galop de...
Mangiierea ta
de busuioc paula
Mă plimb pe străzi pustii și reci Si-n orice chip te văd pe tine Te mai gîndești și tu la mine Cînd pe lînga vreo fată treci? Mă chinui azi cu amintiri Ce mă-nsoțesc în lumea rece Si tot mai mult, pe...
