"Stăpâna morții" – 5975 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCIOBOTARU MADALINA-PETRONELA
"Dedic aceste poezii tutror celor ce stiu sa iubeasca cu adevarat,celor constienti de puterea iubirii." Pentru ca este adevarat,dragostea adevarata este capabila de orice minune....dragostea poate darama munti,dragostea poate stinge focul si tot ea poate construi o lume divina intr-o lume in care rautatea si cruzimea este stapana aparent absoluta....haideti sa ne faurim fiecare o lume a noastra,o lume in care stapana absoluta sa fie dragostea,gingasia si tandretea!
1 poezii, 0 proze
FHFlorina Handoca
povestea vieții mele începe în aprilie atunci când melcul iese din a lui cochilie; am fost, sunt și voi fi o revoluționară, chiar dacă pare-o "teorie" cam bizară; în viața asta n-am participat la nici o revoluție dar, sigur, pentru asta găsesc eu o soluție. acum sunt absolventă de liceu, mândrul Colegiu Național "Iulia Hasdeu"; am planuri mari pentru viitor... (oricum, nu să devin scriitor); în clipa asta visez să termin bine bacu' că dacă nu... mă ia dracu'! vreau foarte mult să vizitez această lume, să văd a Himalayei culme, să povestesc locuitorilor din România că doar în țara lor stăpână e prostia. *bacul, eu l-am terminat, evident, l-am si luat; acum ma pregatesc sa plec la facultate la una din strainatate.
1 poezii, 0 proze
LBLouise Gareau-Des Bois
S-a născut la Montreal - 1934 Și-a luat licența în filosofie și limba spaniolă la Universitatea din Montreal, tot acolo urmând și un curs de creație literară. Ca într-un fel de cânt liturgic, Louise Gareau-Des Bois, perfect stăpână pe nuanțele limbii, dă expresie în poemele sale celor mai profunde sentimente umane. Volume: “Cuvinte de apă și sânge” (Paris, 1970) “Spărturi” (Quebec, 1976)
1 poezii, 0 proze
CNConstantin Nisipeanu
Constantin Nisipeanu (n. 10 octombrie 1907, Craiova, d. 1999), cunoscut și sub pseudonimul de C. Olteanu, a fost un poet suprarealist român. A debutat în 1928 în Bilete de papagal. A fost redactor al revistei unu (1931-1940), director al Muzeului Peleș (1953-1957), îndrumător la Muzeul de Literatură din București (1957-1958). Cartea cu grimase, 1933 Metamorfoze, poeme, editura unu, București, 1934 (tiraj de 226 exemplare) Spre țara închisă în diamant, editura unu, București, 1937 (tiraj de 199 exemplare) Femeia de aer. Un poem și două desene, București, 1943 Moș Ioniță Făt-Frumos, București, 1956 Cartea cu oglinzi, Editura tineretului, București, 1962 Să ne iubim visele, București, 1967 Stăpâna viselor, Editura pentru literatură, București, 1968 (cu prefață de Miron Radu Paraschivescu și portret de Jules Perahim) Păstorul de umbre, Cartea Românească, București, 1971 (copertă de Langada Zoe) O lăută de frunze, Cartea Românească, București, 1977 Păsări de fum, Cartea Românească,...
23 poezii, 0 proze
ATanca trăistaru
2014, Mențiune specială, Diverbium, Poezie 2014, Premiul revistei „Litere”, Festivalul Național de Literatură, „Moștenirea Văcăreștilor”, Poezie
2 poezii, 0 proze
AAAlina Aga
Am slujit in viata la mai multi stapani si din fiece clipa mi-am facut chip cioplit. De-ar sti lucrurile stinse cat le-am iubit, ar capata un suflet numai sa ma planga. Nimic din ale lumii n-am defaimat prin nepasare. Si astfel am lunecat infrigurat si trudnic pe nimicul ei. Stiu cine sunt si stiu unde vreau sa ajung. Dar drumul mi-e brazdat de viata si gropile ma impiedica sa ajung la tine....tu cu drumul lin.
6 poezii, 0 proze
corneliu zegrean
Sunt prea bătrân ca să fiu tânăr, Sunt tânăr ca să fiu bătrân, Am dus și încă port pe umăr Ce mi-a fost dat, pe ce-s stăpân. M-am născut la 24 Octombrie l934, într-un sat, parcă uitat și de Dumnezeu, dispus între cetățile Ungurașului și Ciceului, despre care și istoricii au uitat să mai vorbească, la vreo 3-4 km. distanță de confluența Someșului Mic cu Someșul cel « buclucaș », satul Nireș, pe care eu nu o să-l uit și după care mi-am luat și pseodonimul : « nireșeanul » . Școala primară ? Mai mult prin grădina popii, Cu multe straturi de ceapă, Am plivit scaii cu mâna, Rareori cu câte-o sapă. Celelalte cursuri le-am terminat la Dej, Cluj și Oradea, unde am absolvit o Școală de Ofițeri de Administrație și Finanțe, în 1956, cu gradul –Locotenent. Mi-am definitivat studiile militare la Academia de Inalte Studii Militare iar cele civile la Academia de Studii Economice, București. Ca militar de carieră, am parcurs toate erarhiile de grade și de funcții până la gradul de general. În 1994 am...
131 poezii, 0 proze
Gabriel Netejoru
În mintea mea acum răsar imaginile toate. Știu cum eram când om eram, cum arătam la anul șapte. Acum, după un milion de ere pământene, nu am uitat c-am fost, că sunt stăpân al vieții mele. Dar viața mea nu e nimic. Nimicu-mi este viața. Sunt doar un roi de galaxii pulsând în infinit.
1 poezii, 0 proze
ZRZilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
Stăpâna morții
de ovidiu cristian dinica
Uneori soldații se ridică pe mâna stelelor ca pe o invizibilă rază. Sufletul lor tinde să ajungă în lună în turma încăpătoare a veșnicei stăpâne, pe lună nu sunt nori, nu plouă, lacrimile mamelor dau...
Căile Domnului
de Cosmin Soameș
Femeia în negru și-a schimbat de la o vreme tradiționala pelerină pe costumul kaki, secera și-a înlocuit-o cu o mitralieră și nu mai ucide aleatoriu, nu mai omoară simplu, fără spectacol, fără țel,...
iluzia tânărului om
de Sabău Răzvan-Alexandru
stă singur în palatul lui peșteră zace căutând viață în fața morții stăpână pe trupul însângerat, eviscerat de pumnalul destin, murdar și necruțător. își alină suferința privind apatic în trecut,...
Am închis ochii
de Leonard Sandor
Am închis ochii ca să te văd Doar pe tine, într-o pădure de mesteceni Departe de avalanșe de răceală Și de autostrada fără de sfârșit De după o poieniță, ochii mi s-au deschis Și s-au ciocnit de...
Grădina morții
de Ștefan Octavian Iosif
Þi-aduci aminte de grădina morții? Era-n amurg, când ziua se îngână Cu noaptea, și, ținându-ne de mână, Lăsasem pașii noștri-n voia sorții. Mergeam domol, vorbind în taină, până Ne-am pomenit...
Sunseri - în seri de cuarț
de Cezar Ivănescu
! ! în seri de cuarț demult stăpâna Limbă demența pitulată-n talpa goală ți-o așezi sângele se revoltă străin închis cu plânset de copil salt ca lacrima peste potența unor domuri nepopulate numai...
În mormânt la Argeș
de Octavian Goga
S-a urnit din pacea morților stăpână, Neagoe-nțeleptul, Neagoe voievod, Și-a sfărâmat azi-noapte, cu domneasca-i mână, Lespedea de piatră, lespedea bătrână, Unde-l îngropase cuvios norod... În...
dansul cu moartea
de ovidiu cristian dinica
nu plânge moartea nu minte poți fi sigur de dragostea ei nimeni nu va fi gelos vei fi un învingător sigur de tine stăpân pe timp și pe veșnicie nu va trebui să-ți dezbraci inima va fi cu tine aripa...
Dorința (Lust)
de Skin Blues
miros intens de putrefacție, miros intens de scrum uman se degajă din mințile noastre, se îmbină cu mucusul plasmatic al holerei și cu rictusul neîntrerupt al Morții... Ea este Tot și Totul este Ea,...
Eu nu pot trăi cu tine
de Emily Dickinson
Eu nu pot trăi cu tine - Să trăiesc - așa mi-ar fi drag - Și Viața-i în cealaltă parte - Dincolo de Prag - Groparul păstrează Cheia spre ea - Ridicând într-o Palmă Viața noastră - de Porțelan -...
ALUNECARE PRIN RISCURILE DULCI
de FLOARE PETROV
ALUNECARE PRIN RISCURILE DULCI Un rest de vulpi polare amușină monden Tentații dulci- bărfele cu glazură din miez De plumb topit, ziarul cu care mă antrenez Cu care uneori alimentez un catren Astfel...