"Speranţe deșarte," – 19899 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAdrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
Sebastian L. Racean Delareea
"Adieri calde razbateau intrupandu-ma in august 1988. Timpul s-a scurs continuu prin clepsidra crapaturilor degetelor mele redandu-ma complet scenei stereotipiei lumesti... M-am deghizat cu masca presupusei eternitati, colindand infaptuiri care intotdeauna rasufla cuvinte prin viscol sau sperante..." - noiembrie 2004 "Când realitățile sunt contrariante, mă duc la preparatele mele de histologie comparată și-n lumea organizării nervoase a unei păsări călătoare, departe în lumea spațiului; în creierul unui pește reflectez la adâncimea tăcerei, iar în acela al unei maimuțe îmi găsesc umor pentru moment filogenetic mai recent". (Ion T. Niculescu)
41 poezii, 0 proze
Stoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Jean-Georges Lossier
S-a născut la 1 septembrie 1911, la Geneva. După terminarea învățămâmtului primar și secundar, studiază științele sociale la universitatea din Munchen.În 1935, după ce își ia diploma de doctor în sociologie, îmbrățișează profesiunea de redactor și scriitor. Este membru al Societății scriitorilor elvețieni, al Societății scriitorilor genevezi, al Academiei de litere rhodaniene, al PEN-clubului internațional, al Societății romande de filosofie.În anul 1943 a fost distins cu Premiul Schiller, în 1946, la Paris, cu Premiul Edgar Poe, în 1959 cu Premiul Broquette-Gonin al Academiei Franceze, în 1966 cu Premiul scriitorilor genevezi. Se remarcă prin câteva culegeri care îl situează printre fruntașii liricii elvețiene de expresie franceză:,,Anotimpurile speranței\"-1939, ,,Orașul de sus\"-1943, ,,Cântece de sărăcie\"-1952, ,,De mai departe\"-1966.
0 poezii, 0 proze
maior alexandra
"CRED ÎN IUBIRE. Cred că numele cel mai frumos și mai nălțător dat Lui Dumnezeu este Iubire. Cred că iubirea nu poate exista fără comuniune, fără dialog, fără a te deschide altuia. Cred că iubirea trece prin cruce. CRED ÎN CREDINȚÃ. Cred că numai credința în Dumnezeu alungă din sufletul omului nesiguranța și oferă speranță și optimism. Cred că omul se poate realiza pe deplin atunci când se încrede în Dumnezeu și se poate împlini cu adevărat atunci când îl iubește pe aproapele asemenea Lui Dumnezeu. Cred că numai credința în Dumnezeu îl conduce pe om la fapte concrete de iubire. CRED ÎN SPERANȚÃ. Cred că speranța este sora mai mică ce se ține de mână cu credința și iubirea. Cred că speranța îl ajută pe om să privească departe, să depășească obstacolele și să se ridice după ce a căzut. Cred că cine nu speră se poate asemăna cu un bătrân care a pierdut totul, chiar dacă este tânăr." - Pr. Daniel Bulai ici_pici_sweet@yahoo.com
11 poezii, 0 proze
Neagu Romeo
...aparut pe lume vineri 13 iulie 1973 cu lovituri abrubte de palma de moasa peste fund va disparea la fel de brusc, insotit de lovituri abrubte de cazma ......si vom mai vedea noi daca a insemnat ceva pentru cineva. Bineinteles ca nu vom afla peste ani din manualul de limba si literatura romana, cum multi de pe aici poate trag speranta ...pentru ca nu e cazul... Desi timpul de care nu dispune niciodata, a curs nemilos peste acest presupus domn, el nu a invatat nimic de la viata, desi asta a crezut, nu i-a cunoscut indeajuns de bine pe oameni, asa cum ei au crezut, dar pe mai departe incearca sa-si mantuiasca sufletul, cum indeobste se crede. Ceva desene animate, ceva scoli, ceva filme-n cap, ceva joburi, ceva bani, ceva texte prin atelierul de pe agonia ... cam asta este toata distractia din viata acestui om. Un om mare pentru familia lui...o prezenta gri in spectrul vizibil. Un fassss minuscul pentru agonia...o mare cantitate de hidrogen sulfurat proiectata catre stratosfera....
33 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
Bulgaru Roxana
Mereu un curcubeu de cuvinte,o raza de sperante,o lumina de zambete,un sunet de incantare,un vuiet de incredere,un racnet de fericire,un pas de reusita,o lacrima de bucurie,un zambet de prietenie,un cuvant fara inteles,aceasta sunt eu.
4 poezii, 0 proze
Andrei Andreescu
N:1984 M:cat mai repede in prezent fara ocupatie(elev)fara prea mari sperante, aspiratii sau planuri marete
4 poezii, 0 proze
Ioan Moldovan
.....daca se poate spune...scriitor,de la o varsta frageda,am 27 ani,cu sperante in suflet si gand,..poet din clipa in care am inteles ceva....
6 poezii, 0 proze
Sperante desarte ?
de Racoltea Marian
Stau cu ochii pe cer Caut o stea sa ti-o ofer As vrea sa-ti fac un cadou frumos Ca sufletul tau luminos. Mi-e dor de tine neincetat As vrea sa te iubesc ca un barbat, Dar timpul si distanta ne...
Speranțe deșarte
de Mihail Valentin
Speranțe deșarte Voi sunteți gânduri de profeți, voi sunteți lacrimi calde, Și prin văpăi, și prin nămeți, rămâneți mai departe, Așa cum stelele arzând în ochii-mi o să scalde Iubirea pură ce s-a...
Sperante desarte
de Mircea Matei
Soare afara,primavara intr-o prea frumoasa tara; nici prea cald, nici prea frig. O vreme excelenta pentru a iesi la o plimbare. Totul a inviat, a revenit la verdele cu care ne-am obisnui atata...
Speranțe deșarte
de Mihaela Sălăvăstru Ursu
Luna pe cer nu mai are puterea ei, Nici stele nu sunt aprinse . Un lup urlă în ger la cer . O singură lumânăre stă în odaie și ea pe terminate. Târziu, clopotul ceasului bate. Zgomotul e puternic,...
Sperante desarte
de gigi condratovici
Îmi spui mereu să am speranță, Că mă iubești și tu puțin, Dar mă privești cu aroganță, Cum îmi înec durerea-n vin. Nu mă considera incult, Căci am destule sentimente, De om înterg ,de om adult, Poate...
Sperante desarte
de proca bogdan constantin
Mânați de energia pe nume suflet Ne târâm prin viață. Dar de ce oare acel vuiet Pe care îl numim speranță Și care ne da dreptul la visare Nu ne lasă?.. Ar fi mai bine poate Dacă nu ar exista...
Speranţe deșarte,
de Alin Zamfir
Speranţe deșarte, Am fost ȋn al 9-lea cer. Nemulţumit de așa un palier am vrut să mai urc un nivel și am trecut ȋntr-un univers paralel. Izbit brutal de-un grănicer care păzea al 10-lea mister, m-am...
Mărțișor aducător de speranțe deșarte
de Cristi Popa
Vânt și ploi Trăim în noroi Praf în gât Afară-i frig și urăt Gropi neastupate Simt cum roata-mi bate Stau și aștept la un semafor Rândunele vin acuma în zbor Primăvara încearcă să vie Cine știe ce va...
vicii devoratoare de speranțe
de Florentin Cristian
Eu nu mă pot plânge N-am găsit ce căutam Ce căutam eu? Era un insectar de femei Ca în final S-o găsesc pe cea iubită De fapt era așa perfectă Încât i-am acceptat orice condiție Ființei rare. Sub...
Dorințe
de Comsa Manuel
Dorințe Speranțe deșarte Cadavre. Moarte. Citesc o carte Prin lentile sparte. Dezastru. Moarte. Mă simt așa departe Un zid mă desparte De-a mea legendă De tine departe. Din nou moarte.
