"Slujim..." – 486 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAlina Aga
Am slujit in viata la mai multi stapani si din fiece clipa mi-am facut chip cioplit. De-ar sti lucrurile stinse cat le-am iubit, ar capata un suflet numai sa ma planga. Nimic din ale lumii n-am defaimat prin nepasare. Si astfel am lunecat infrigurat si trudnic pe nimicul ei. Stiu cine sunt si stiu unde vreau sa ajung. Dar drumul mi-e brazdat de viata si gropile ma impiedica sa ajung la tine....tu cu drumul lin.
6 poezii, 0 proze
Robert Mihai
M-am nascut, spre a-i sluji lui Dumnezeu.
15 poezii, 0 proze
ciprian
n 29 ian 1978 un volum de poezii publicat, numeroase articole Fii tu insuti Sa ai curajul de-a spune da, sa ai curajul de-a spune nu, sa ai curaju de-a fi tu. Sa ai puterea de-a te-nalta, sa ai puterea de-a te umili, Sa ai puterea de-a sluji. Sa ai credinta-n Dumnezeu, sa ai credinta-n Fiul sau, sa ai credinta tot mereu. Sa ai taria de-a ierta, sa ai taria de-a uita, Sa ai taria de-a iubi Caci numai asa tu insuti vei fi.
16 poezii, 0 proze
Timur Zulifikarov
Scrieri: - "Poemele peregrinarilor sau Cartea gnomica a Intelepciunii"; - "Nastratin Hogea sau apoteoza Rasului catartic eliberator", extins la scara in intregului univers; - "Poemele peregrinarilor sau predica Fericirilor cale vesnice si neperitoare"; - "Intaia dragoste a lui Nastratin Hogea si Tattabubu sau Cantarea Cantarilor"; - "Cartea revelatiilor lui Omar Khayyam" - prin care incheie ciclul "Poemelor peregrinarilor". "Poemele peregrinarilor" reprezinta un periplu complex si definitoriu parcurs de toti eroii sai (Nastratin Hogea, Musfiki, Omar Khayyam, Kamoliddin) si tot odata costituie exemplificare aventurii ontologice a fiintei in drumul sau spre realizarea deplina, spre demnitate si perfectiune. Cartea "Poemelor peregrinarilor" este un npermanent cant al miscarii, al modificarii, al disparitiei, al regasirii si invierii. Ca un motto al intregii aceste calatorii eterne pot sluji cuvintele lui Saadi, folosite de Zulfikarov in "Carte copilariei lui Musfiki": "Tu paraseste-ti...
2 poezii, 0 proze
Epictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...
1 poezii, 0 proze
Yunus Emre
Yunus Emre (1240? - 1321?) Viața poetului se pierde în legendă, poeziile fiind singurul izvor biografic. Din acestea se desprinde faptul că și-a însușit o temeinică instrucție filozofică și religioasă, fiind discipolul unui mare învățat al vremii, Taptuk Emre, căruia i-a slujit mult timp și de la care, din respect, a împrumutat numele. În căutarea adevărului și frumosului, a pelegrinat prin toată lumea islamică, întâlnindu-se cu mari poeți și învățați ai vremii, printre care și genialul poet persan Gelaleddin Rumi Mevlana (m. 1273). Informații despre ultima perioadă a vieții sale lipsesc cu desăvârșire, poetul încetând să mai transmită ceva din enigmatica sa existență, sporind și mai mult misterul în jurul său. În 1970, în localitatea Sarıköy, locul presupus al morții poetului, a fost ridicată în semn de adâncă pioșenie o nouă piatră funerară. Numărul total al poeziilor sale se consideră a fi de 360 și au cunoscut mai multe ediții, cea mai completă fiind tipărită cu noul alfabet,...
1 poezii, 0 proze
Arkadi & Boris Strugațki
Arkadi și Boris Strugațki sunt cunoscuți în special datorită faimoasei ecranizări a lui Andrei Tarkovski, Călăuza, după romanul lor, Picnic la marginea drumului. Hotelul “La crucea alpinistului” este un roman polițist științifico-fantatsic a cărui acțiune se petrece într-un un hotel situat în interiorul unei văi izolate din Alpi. Arkadi Strugatki (1925-1991) si Boris Strugatki (n. 1933) se numara printre cei mai cunoscuti scriitori si scenaristi SF din intreaga lume. In anii '60 ai secolului trecut, ei au revigorat, prin scrierile lor, antiutopia, devenind extrem de populari in fosta URSS. La inceputul anilor '80 li s-a interzis sa mai... publice. Din titlurile lor de mare succes fac parte romanele: E greu sa fii zeu (1964), Melcul pe panta (publicat partial in 1966), A doua venire a martienilor (1968), Picnic la marginea drumului (1971) - care a slujit ca punct de plecare pentru scenariul fimului Calauza de Andrei Tarkovski -, Impovarati de rau (1988) etc. Lupta cu raul! Dar ce este...
1 poezii, 0 proze
Raul Dorin Vasile But
Părintele Raul Dorin Vasile But s-a născut în localitatea Mireșu-Mare, jud. Maramureș, fiul lui Gheorghe, inginer minier și al Clarei, contabilă, primul din cei doi copii ai familiei. Copilăria și-o petrece în satul Cheud, jud. Sălaj, unde, sub grija bunicilor din partea mamei, experimentează prima întâlnire cu Dumnezeu, în rugăciunile fierbinți rostite șoptit la căpătâiul său de „mămuca”, femeie simplă, dar credincioasă, harnică și bună, cea care îl va și îndruma, mai târziu, spre slujirea Celui Sfânt. La Cheud, de mic, părintele va scrie, „inspirat de o carte de rugăciuni” primele sale versuri, și îi va promite lui Dumnezeu că-i va sluji! Ruperea de acel tărâm minunat al unei copilării fericite, în apropiere de Dumnezeu, se produce inevitabil cu puțin timp înainte de începerea primului an de școală (1985), când, la plecare, copilul Raul avea deja dorința de a împlini chemarea făcută de Dumnezeu și sporită de dragostea bunicilor, aceea de a fi preot. Orașul Baia Sprie devine un nou...
22 poezii, 0 proze
Slujim...
de Burghelea daniela
Ne gârîie jupânul în urechi O teorie circumspectă Și sună vorbele prea vechi Dintr-o introvertită sectă. Slujim sectarilor cu viața Ce ne-a lasat-o Dumnezeu Ne încalzim doar cu speranța Și ne rugăm...
politica și religia sunt ca uleiul și apa
de Florentin Cristian
Iubesc pe Domnul și sunt creștin Ne-am zis același D-zeu slujim Păcat că ei sunt în politică Și asta liniștea ne-o strică Religia și alții scapă Ulei amestecat cu apă Îndemn la viață omenească Fiind...
viata
de Neagu Sorin-Cristi
Lumina Lumina am simtit cand m-am nascut Lumina se trezeste ziua din infern si totusi... peste noi stapaneste negrul care ne indeamna sa stingem albul ingrozitor de frumos ce ne indeamna sa facem...
Lăstunii din Parcul Scuder
de Marian Pavelescu
Locuitorii frumosului nostru oraș doresc mereu să fie bine informați, cu promptitudine, ceea ce este o datorie plăcută pentru noi, cei care slujim adevărul prin mijloace mass–media. Ca atare, imediat...
Gelozia unui Demiurg
de Chirca Valentin
Dumnezeu, cel în care ne punem nădejdea și speranța Slujește propriei ființe, Iar noi, cei ce diferențiem binele de rău, Slujim aceluiași Dumnezeu ce ne pedepsește atunci când iubim peste măsura...
Cugetări
de Mahok Valeria
Fără iubire, fără minunile naturii și fără bucuriile muzicii, viața oamenilor ar fi fost infirmă, ca fără Divinitate. Sunt o fărâmă de țărână și nimic, în universul misterios și infinit de mare, dar...
Alb
de Alin Pop
si azi bem poezie ca nebunii cu rime oarbe ce ne strâng din haos cuvintele ne leagă strâmb pe funii în dans obscen cu mineral adaos metafore de pluș zac derizorii trăire înrămată-n idealuri ne-am...
Slăvit Iisus
de Traian Dorz
Slăvit Iisus Slăvit Iisus – ce grabnic vine răsplata Zilei de Apoi și nu noi Te-așteptăm pe Tine, ci Tu, tot Tu, ne-aștepți pe noi! Iubim tot praf și tot ruine și vrem în pămîntești nevoi nu noi să...
Românul
de Botu Cătălin
Cuvânt înainte: Vă rog ca deși poate o să vă considerați jigniți să alegeți pietrele cât mai mici... Să poți să spui în trei cuvinte Ce au românii special E greu că nu găsești nimic Să fie – așa...
poezie pe datorie
de Dana Banu
suntem cu siguranță cei mai normali din orașul acesta niciunul dintre noi nu își mai are nici cămașa nici vesta doar noaptea coboară într-un cerc auriu ne privim câteodată pieziș să vedem care-i mort...
Sângele altuia
de Jianu Liviu-Florian
Sângele altuia “iată, acesta este sângele meu…” Să facem schimb de vene, între noi, Sângele fratelui de vene, să ne doară – Să facem schimb de nervi, întâia oară, Prunci de bani gata, cu copii de...
Why q when k
de Ioan Stoenica
Nu trecuse mult de când ajunseseră în casa cea nouă, și speranța că viața lor se va îmbunătăți începea deja să dispară… Auziseră de la alții că nu vor avea parte de aceeași afecțiune și apreciere ca...
