"Simpatie la Viena" – 11016 rezultate
0.03 secundeMeilisearchChang Shiang Hua
Scriitoarea Chang Shiang Hua este licențiată a Universității Naționale Normale din Taipei. A funcționat aproape două decenii în învățământ, apoi a fost redactor executiv al publicației \"Grassroots\" și redactor responsabil pentru poezie al revistei \"Steaua literară\". A lucrat pentru \"Amnesty International\", la Taipei. A publicat patru cărți de poeme, primele două traduse și în engleză: \"Nevisata iarbă verde, verde\"; \"Femeia chineză în Iowa\", \"Simpatie cu once preț\" și \"Mătase și vin fiert\" (versiunea în limba română, după cea din limba sârbă, semnată de Dușan Baiski, în 1994). Deopotrivă prozatoare, a publicat: \"Însemnări la lacul înstelat\' \"Unire armonioasă\", \"Timpul cafelei\" și \"Călătorie de toamnă fără urme”. A redactat volumele: \"Antologie de poezie chineză din Filipine\", \"Antologie de poezie feminină din Filipine\", \"Numai pentru că stau în munți\" (selecție de autor). O \"Antologie de poezie chineză contemporană\", realizată împreună cu sinologul iugoslav...
8 poezii, 0 proze
Coca Farago (prenume: Ana - Virginia)
Coca Farago (1 august 1913, Craiova - 1 septembrie 1974, București) este o poetă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică. Este fiica scriitoarei Elena Farago și a lui Francisc Farago, funcționar bancar, și primește la naștere numele Ana-Virginia. Farago manifestă o precoce înzestrare literară, astfel că versuri ale poetei de numai 10-11 ani, din care va cita cu simpatie, îl motivau pe Lucian Blaga a glosa pe seama artei „miraculoase" a copiilor într-un articol din „Cuvântul" (1925). Învață într-un institut privat de fete, ulterior frecventând Conservatorul craiovean „Cornetti", unde își susținea examenul final la secția artă dramatică, în pragul celui de-al treilea deceniu. Câțiva ani după absolvire profesează ca actriță la Craiova, în trupa Teatrului Național, și, episodic doar, la Cernăuți. Cu Tantzi Cocea, Lucia Demetrius și Emil Botta evoluează, de asemenea, entuziast, în cadrul companiilor de teatru experimental „Masca" și „Treisprezece și...
0 poezii, 0 proze
Sudu ionut
Sensibil, orgolios, irascibil si in acelasi timp simpatic, astea sunt cuvintele cu care mas putea sa ma descriu. caracterul meu ushor schimbator nu stiu daca este rezultatul astrelor sau al societatii in care traiesc, stiu sigur ca oricum as fii mereu voi fi iubit de cineva. ceea ce am putut afla pana la aceasta enigmatica varsta de 18 ani este ca in viata ceea ce iti trebuie cel mai mult este curajul, ca de multe ori trebuie sa imi cer si scuze, ca vorbele bune trebuie spuse atunci cand trebuie, si ca cea mai buna arma impotriva oamenilor rai este indiferenta. sunt crescut in cea mai reprezentativa familie din romania, cu bunici la tara, care din pacate s-au sins prea repde, dar suficient de tarziu incat sa nu imi fi trezit respectul si pasiunea pentru tot ceea ce reprezinta autenticitate si folclor. in ceea ce preiveste studiile, in prezent, sunt elev al "Colegiului National Gh. Munteanu- Murgoci" Braila.
1 poezii, 0 proze
MBMihai Beniuc
Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad - d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator și psiholog român. Este fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară între 1921-1927 din Arad, unde îl are ca profesor de literatură pe profesorul Alexandru T. Stamatiad. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al doilea război mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă. Adevărata sa carieră literară începe...
16 poezii, 0 proze
DTDiana Tanasa
Nascuta am fost intr-o mare de sampanie presarata cu cioburi de sticla,la 12 ianuarie 1989. Merg la liceu cu inima batand in cuvinte si cuvintele batand in inima, pasesc peste mucuri de tigara si alerg spre scrum. Joc visele la roata norocului...poate ma prinde vreun Pegas din zbor.
4 poezii, 0 proze
biris gabriela
eleva la liceul Petru Maior,profil matematica-informatica; -iubitoare de poezie(am participat la mai multe concursuri)-premii:locul III la Concursul de poezie"Lucian Blaga"; -activitate jurnalistica la revista Urme si Noi(nebanuite trepte)-cu circuit local; -francofona-participanta la olimpiada de franceza-mentiune faza nationala Galati 2007 -participanta la faza judeteana de lb.romana; -o fire vesela,realista,simpatica si pusa pe sotii; -in continua formare profesionala;
3 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Rodica Badea
Sunt o adolescenta de 16 ani la Lic. Ion Barbu, Bucuresti. As putea spune ca sunt simpatica, roscata cu ochi caprui, romantica si o mare devoratoare de poezie.
5 poezii, 0 proze
DBDimitrie Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu (n. 1825 Bolintin-Vale - d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, participant la Revoluția de la 1848 și diplomat. Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său Ienache își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji. Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut de rude mai avute. Se susține de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul...
62 poezii, 0 proze
Armas Viorica-Ilianca
CURRICULUM VITAE DATE PERSONALE NUME: Armas PRENUME: Viorica Ilianca ADRESA: str.Viorele, nr. 32, bl. 17, sc. 1, et. 1, ap. 7, sector 4, Bucuresti, cod 040428, o.p. 53. DATA NASTERII: 03.12.1953 STARE CIVILA: casatorita SITUATIE FIZICA: handicapată grav -gradul I (sotul meu este tot handicapat grav -gradul I) EDUCATIE: 1981 - Licentiata in filologie (lb. romana-engleza) la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Litere 1980 – Diploma de traducatoare: engleza-romana si franceza-romana. 1970-1974 – Liceul Dimitrie Bolintineanu, Bucuresti EXPERIENTA PROFESIONALA: 1982-1992 - traducătoare la coop. “PRESTAREA“ -cu sediul în București (beletristică -din lb. engleză, franceză și italiană, în lb. română) 1992 - pensionată medical 1966 - " Laureata a revistei Cutezatorii " Am colaborat la Viitorul, revista liceului Dimitrie Bolintineanu, la Cronica, Limba si literatura romana pentru elevi, Luceafarul, Romania Literara, precum si la numerooase emisiuni radiofinice (Radioadolescenta, Revista...
5 poezii, 0 proze
Simpatie la Viena
de Andrei Mureșanu
Spune-mi, mamă, ce să fie, Ce mă trage-așa cumplit, Cât abea aștept să vie, Ceasul care e menit, Ca să-mi treacă pe-nainte În pas bine regulat Cavalerul cel cuminte De ostași încunjurat. Ah, mamă,...
Cinci remarcări (subiective) la sfârșit de săptămână
de Anton Potche
Cu ocazia aniversării a 1.200 de ani de la prima pomenire a orașului într-un document oficial au loc la Ingolstadt foarte multe acțiuni culturale. (Vezi și nr. 11 al acestei serii de remarcări.)...
Nichiță(II)
de LUMINITA SOARE
Nichiță ronțăia alune numai la filme americane cu cow-boy și la filme autentice romanești, inspirate din ciobănitul si văcăritul nostru tradițional.Cel mai mult îi plăceau cele din trilogia...
Dragi editori...
de Serban Stanescu
Mare nenorocire mare! Când atașatu\' meu dă presă dă la Viana mi-a telefonat pă mobil că flota mea e\'n faliment, să\'m\' saie oichii dân cap, nu alta! ---Cum bă, zic te-ai tâmpit?! Te dau afară bă,...
Geografia fetiței mele
de Gabriel Cristian Pascal
Anul trecut (2006) am hotărât să ne petrecem concediul în Cuba. Cum pachetul de servicii turistice prevedea plecarea spre Cuba din Frankfurt, trebuia să ne asigurăm transportul până acolo, așa încât...
Al celei de-a doua rapire a Basarabiei
de Razvan Claudiescu
Al celei de-a doua rapire a Basarabiei, Un grup de ofiteri ai nostri, tineri si mai ales batrâni, Porneau spre granita, oricum desigur prea mult Si prea hotarâtor închisa, a Rusiei. Pe când Regele...
Dan Brudașcu: Goga și francmasoneria
de Valeria Manta Taicutu
A scrie, acum, despre Octavian Goga și francmasonerie (carte apărută cu acest titlu la Editura SEDAN, 2007), poate părea un act de mare curaj, chit că este sabotat de însuși autorul său: „Alegerea...
“Bisericuțele literare sunt oxigenul și plămânul, inima și ficatul unei literaturi”
de Gabriel Dragnea
“Bisericuțele literare sunt oxigenul și plămânul, inima și ficatul unei literaturi” interviu cu scriitorul Gheorghe Astaloș - Care este diferența, din puncte de vedere valoric, dintre literatura...
martirii lui Eros (fragment de roman)
de Ion Ionescu
Urma parcă un ritual, întâi își puse mantoul în cuier, apoi își trase ciorapii, rochia, și rămase aproape goală în oglindă. Se privi și se roși si ea de goliciunea ei; se iubea ca Narcis pe sine când...
Panseluțe și ciorapi murdari
de Eugen Galateanu
„Ia uite la jidanu’ăla, vrea și el ceva acolo...cât o să-i mai suportăm noi, rromânii pe jidănașii ăștia...” frecvente discuții, frecvent prilej de pierdere a timpului și eventual a banilor celor...