"Semnat, Alexe" – 6498 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
CPCamelian Propinatiu
Debut publicistic cu două poezii, în Viața Românească, nr. 1/1986, și cu o povestire în magazinul SF Helion, Timișoara, iunie 1987. Diverse premii la concursuri de poezie, proză scurtă, anticipație, dramaturgie, roman (Premiul Nemira, 1998, pentru La un colț de cotitură, apărut în 1999 semnat Camelian Propinațiu). (Heteronimul "Camelian Propinațiu" vine din limba latină: propinatio = "invitare la băutură"; în Bucovina și în Galiția, propinatori se numeau țiitorii de crâșme.) Este nepotul preotului Grigore Constantinescu, profesorul de limba noastra cea romana, la Seminarul din Chisinau, al poetului Alexei Mateevici. Se identifică literar cu personajul din imagine, un mazil din Codrii Bâcului. ____________________________________________________ "La un colt de cotitura", Ed. Nemira, 1999 "La un colț de cotitură" (Ed. a doua), Edago, 2006 "Oligopedagogia", Edago, 2006 "Puii păsării de rubin pe urmele poetului Nicolae Labiș", Edago, 2006 Este autorul unui studiu critic de fezabilitate...
61 poezii, 0 proze
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
OBOctavian Bilcescu
Octavian Bilcescu (n. 1924) este un inginer agronom și poet român ce a semnat și poeme în germană sub numele de Olaf Bilius. A debutat în revistă în anii '40. În 1978, 1979, 1980 a câștigat mențiuni la concursul de debut Albatros. Doar primele două dăți i s-a publicat ciclurile în cadrul Caietelor debutanților - în 1980 cenzura i-a scos unele dintre poezii și acesta a refuzat să publice poeziile rămase. A debutat, deci, în “Caietul debutanților” 1978, al Editurii “Albatros”, alături de diverse nume, afirmate sau pierdute, el situându-se, fără îndoială, în prima categorie: Mihai Banciu, Marcel Bărăganu, Eugen Chirovici, Șerban Codrin, Florin Iaru, Claudia Ilie, Al. Pintescu, Florina Jianu, Theodor Purice, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vădan, Nicolae Alexandru Vest. Octavian Bilcescu a reactualizat și reformulat Cărțile sale în limba germană sunt următoarele: “Live schnitte”, Amsterdam, prezentat la Symposion International Uitgevere, Jutte Graubner, 1995: “Gaudi, oder poetishe...
3 poezii, 0 proze
IVIlarie Voronca
Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia. Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia Sburătorul literar, unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiași factură în revistele Flacăra, Năzuința și Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restriști. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea...
110 poezii, 0 proze
Alexandru Miran
A debutat editorial ca traducător din elină,contribuind cu versiunea română (semnată Alexandru Pop) a două piese de Euripide la realizarea antologiei Tragicii greci(1958).A debutat cu versuri proprii în revista Ramuri(1968) publicându-și prima carte de poezii, Adevărata întoarcere, în 1969.Aceasta a fost urmată de volumele: Locul Soarelui (1970), Moartea Penelopei(1971), Alegerea lemnului (1974), Cronică (1977), Casa de lemn (1983), Sub semnul Capricornului (1985) și Năvodul (1986). Izbutește să încheie transpunerea în românește, pentru prima dată integral și de către același autor, a moștenirii lui Eschil (șapte piese) și Euripide (nouăsprezece piese) Pentru traducerile din dramaturgia antică a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 1976, 1982 și 1996.
9 poezii, 0 proze
AȘAlex Ștefănescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
1 poezii, 0 proze
SPSaint-John Perse
Marie-René Alexis Saint-Léger Léger, ce va semna ca scriitor cu numele de Saint-John Perse, s-a născut la 31 mai 1887 în Guadelupa (Pointe-á-Pitre). Își petrece copilǎria în mica insulǎ-proprietate a pǎrinților sǎi - Saint-Léger-les-Feuilles, în mijlocul unei exuberante naturi tropicale. În 1899 se stabilește împreunǎ cu familia sa în Franța, unde studiază la liceul din Pau. Leagǎ o strânsa prietenie cu Francis Jammmes. Scrie "Images à Crusoé"(Imagini pentru Crusoe) în 1904. Studiază la facultațile de drept, științe și litere din Bordeaux, interesându-se cu precădere de filozofii presocratici și de dreptul roman. Publicǎ sub numele de Saint-Léger Léger volumul de versuri "Éloges" (Elegii, 1911). După călătorii în Spania, Germania și Anglia, se stabilește la Paris, pregătindu-se pentru cariera diplomatică (1914). Ca secretar de ambasadă la Peking, călătorește prin China, Coreea, Japonia, Mongolia. În aceeași perioadă compune "Anabase"...
17 poezii, 0 proze
GVGeorge Voevidca
Poetul și epigramistul George Voevidca s-a născut în anul 1893 pe 9 aprilie în comuna Sinăuții de Jos (jud. Rădăuți), ca fiu al folcloristului muzical Alexandru Voevidca. A studiat la Siret, apoi a urmat liceul la Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1912, iar studiile superioare, litere și filosofie, la Universitatea din Cernăuți. A început să publice poezii în februarie 1913 în „Universul literar”, la care colaborează regulat până la izbucnirea războiului. Tot atunci a publicat epigrame în „Flacăra” semnate Lucifer. Poezii lirice a publicat în câteva reviste din Ardeal, în „Viața nouă”, mutată acum la Suceava, la ziarul clerical „Lumina” (din Caransebeș), la ziarul muncitoresc „Progresul” (din Oravița) și în „Calendarul poporului” pe anii 1916, 1917 și 1918 (de la Suceava). În anul 1919 este remarcat de Nicolae Iorga, care sublinia „… publică versuri de o mare frumusețe – originale și traduceri – scriitorul bucovinean George Voevidca, o speranță a literaturii noastre”. La Roman,...
2 poezii, 0 proze
TATudor Arghezi
1880 21 mai se naște la București Tudor Arghezi, pe numele său real Ion N. Theodorescu. 1887 – 1891 Este elev al școlii primare „Petrache Poenaru”, situată în apropiere de Piața Amzei. 1891 – 1896 Urmează cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir”, apoi cele ale liceului ”Sf. Sava”, din București. 1896 Anul debutului literar. Publică în ziarul Liga Ortodoxă, nr. 9, condus de Alexandru Macedonschi, poezia \"Tatălui meu\". În același ziar și în Suplimentul literar al acestuia mai publică încă 14 poezii, unele semnate Ion Theo. 1897 – 1899 Publică versuri și poeme în proză la Revista Modernă și Viața nouă, pe care le semnează cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi. Acest pseudonim literar, ortografiat Arghezi, devine, în 1956, prin act oficial, nume definitiv pentru poet și familia sa. Întrerupe studiile și se angajează laborant la fabrica de zahăr Chitila. 1900 În primele zile ale lui februarie intră la mănăstirea Cernica. După un noviciat de șase luni este hirotonisit diacon, primind numele de...
61 poezii, 0 proze
Gheorghe Tuleș
Gheorghe Tuleș (care a semnat adeseori Gh. Tuleș) a fost un poet român tradiționalist din perioada interbelică. Opere * Ulcioare de rouă, 1939 * Cerbul prins, Editura Eminescu, 1942
1 poezii, 0 proze
Semnat, Alexe
de Tudorache Maria-Mirabela
1.Încântată de cunoștință Mergea pe stradă, grăbită să ajungă acasă; plouase mai devreme. Iar ea, o mare iubitoare a mersului pe jos, nu avea umbrelă, ci doar geanta-ghiozdan de culoarea abanosului....
„Bursucul acuzat”
de Mihai Cucereavii
Zilele acestea în incinta bibliotecii publice „Târgoviște” din capitală a avut loc lansarea volumului de fabule contemporane „Bursucul acuzat”, semnat de jurnalistul Valentin Portas și ilustrat de...
“Lume, lume, hai la glume!”
de Mihai Cucereavii
LANSARE DE CARTE LA CHIȘINÃU În preajma zilei de 1 aprilie, în incinta bibliotecii publice „Târgoviște” din sectorul Buiucani, a avut loc un spectacol umoristic “Lume, lume, hai la glume!”, dedicat...
Valentin Portas: \"Cucul de lemn\"
de Mihai Cucereavii
Valentin Portas este autorul volumelor de fabule: „Þânțarul și elefantul”, CE \"Presa\", Chișinău, 2001 (50 de fabule), „Lupul suferind”, editura „Biodava”, București, 2002 (70 de fabule), „Bursucul...
Grigore Puică: ”Bine-ar fi, de n-ar fi rău”
de Mihai Cucereavii
Grigore Puică – absolvent al Universitatății de Stat din Moldova, Facultatea litere și al Universității Pedagogice de Stat «Ion Creangă», Facultatea pictură și grafică. Este pasionat de umor, muzică...
SINAPSA nr. IV: semnal editorial + lansare 28.11.09, ora 11
de florin caragiu
A apărut numărul al IV-lea al revistei \"SINAPSA\", care va fi lansat în cadrul Târgului de carte Gaudeamus, la standul Societății de Difuzare SUPERGRAPH/Editurii SOPHIA, sâmbătă 28 noiembrie, ora...
O pagină din istoria epigramei românești
de Rodean Stefan-Cornel
Acum vreo câțiva ani, distinsul epigramist, poet și rebusist, doctorul Gheorghe Leu, mi-a dăruit o piesă foarte valoroasă din arhiva sa personală. Este vorba de revista „Epigrama” (serie veche,...
Sinapsa III / 2008
de florin caragiu
A apărut numărul III al revistei de cultură Sinapsa. Volumul începe cu un articol al Părintelui Stăniloae: „Se deslăvește iarăși slava Ortodoxiei”, apărut în Telegraful Român, în anul 1933,...
Comentariu la un catren semnat de Chitul Grigore
de Constantin Iurascu Tataia
Unui scriitor lipsit de talent, prezent mereu pe aleea clasicilor Sub pom, în parc, o mulțumire are, Căci stând în rând cu marii scriitori, Indiferent de har și de valoare, Măcar sunt murdăriți...