"Semilla océanica" – 58 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
PQPedro de Quirós
(Sevilla, hacia 1590 - Madrid, 1667) Pedro de Quirós, poeta español. Profesó en el convento de Clérigos Menores de dicha ciudad hacia 1624. En 1659 fue nombrado propósito del colegio de su orden en Salamanca y reelegido en 1665, pero el mismo año pasó a ser visitador general de la provincia de España. Escribió versos latinos y castellanos. Su obra poética se conserva en el manuscrito Poesías divinas y humanas, que contiene sonetos, canciones sacras, romances, madrigales y una excelente Égloga al Nacimiento de Cristo. Su soneto A Itálica y el madrigal Tórtola amante fueron publicados por primera vez por Amador de los Ríos en 1838, y desde entonces aparecen en todas las antologías. En sus versos utilizó un lenguaje popular enriquecido por un cierto conceptismo.
1 poezii, 0 proze
GCGutierre de Cetina
Gutierre de Cetina (Sevilla, 1520 - México, 1557), poeta español del Renacimiento y del Siglo de Oro español De familia noble y acomodada, vivió largo tiempo en Italia, donde fue soldado a las órdenes de Carlos I. En ese país entró en contacto con la lírica petrarquista que tanto habría de influir en él; leyó a Tansillo, Ludovico Ariosto y Pietro Bembo, pero su lírica se inspira fundamentalmente en la del toscano Francesco Petrarca, en la del valenciano Ausiàs March y en la del toledano Garcilaso de la Vega. Pasó mucho tiempo en la corte del príncipe de Ascoli, al que dedicó numerosas poemas, y frecuentó también a Luis de Leyva y al insigne humanista y poeta Diego Hurtado de Mendoza. Adoptó el sobrenombre pastoril de Vandalio y compuso un cancionero petrarquista a una hermosa Laura que cabe identificar con Laura Gonzaga. A tal dama está dedicado el famoso madrigal que ha pasado a todas las antologías de la poesía en castellano: Ojos claros, serenos, si de un dulce mirar...
1 poezii, 0 proze
FRFrancisco de Rioja
Francisco de Rioja (Sevilla, 1583 - Madrid, 1659), poeta y erudito español del Barroco. Se licenció en leyes, se ordenó y fue canónigo de la catedral de Sevilla; fue renombrado teólogo y jurista, y amigo y protegido del Conde de Sanlúcar y Duque de Olivares don Gaspar de Guzmán, a cuyo servicio entró desde 1624; a su caída le acompañó al destierro en Loeches primero, y después en Toro. Fallecido el Conde-Duque, se retiró a Sevilla cansado y desengañado de las fortunas de la Corte. El Cabildo sevillano le designó entonces agente suyo en Madrid (1654), con cuyo cometido tuvo que volver a residir en la capital, y allí murió el 28 de agosto de 1659. Mantuvo relación literaria con Lope de Vega, Juan Pérez de Montalbán, Cervantes y muchos personajes de la aristocracia; fue bibliotecario de Felipe IV y cronista de Castilla. Durante largo tiempo su fama le halagó suponiéndole autor de dos de los grandes monumentos de la lírica de su tiempo, la Canción a las ruinas de Itálica,...
1 poezii, 0 proze
JJJuan de Jáuregui
Juan de Jáuregui y Aguilar (Sevilla, 24 de noviembre de 1583, - Madrid, 11 de enero de 1641), poeta, erudito y pintor español del Siglo de Oro. Sus padres fueron el riojano Miguel Martínez de Jáuregui, señor de Gandul y Marchenilla, caballero veinticuatro de Sevilla y doña Isabel Hurtado de la Sal. El padre de origen hidalgo y de ascendencia vasca (su abuelo Martín de Jáuregui era natural de Vergara, y la madre perteneciente a la oligarquía comercial sevillana). Es común encontrar en fuentes biográficas actuales a Juan de Jáuregui apellidado como \"Martínez de Jáuregui y Hurtado de la Sal\" cuando ni él ni ninguna fuente de la época utilizó esos apellidos. El \"Martínez\" de su padre es un patronímico que indicaba que éste era hijo de Martín, el apellido propiamente dicho era Jáuregui. El apellido de su madre era \"de la Sal\" (era hija de Lucas de la Sal) pero se antepuso el \"Hurtado\" por haber heredado una importante patrimonio de un tio suyo apellidado así. Juan de Jáuregui tomó...
1 poezii, 0 proze
PSpedro salinas
Poeta nacido en Madrid. Profesor universitario en Sevilla, Murcia, Cambridge y Boston. Los tres elementos básicos de su creación son -autenticidad, belleza e ingenio-. Autor perfeccionista, pero de gran sensibilidad. Es el principal poeta del amor de su generación. Podemos distinguir tres etapas en su producción, la primera que abarca hasta 1932. Poesía pura bajo el influjo de Juan Ramón Jiménez: Presagios (1923), Seguro azar (1929) y Fábula y signo (1931). Una segunda etapa de 1933-1939. Poeta del amor. Amor antirromántico (no es un amor atormentado ni sufrido). El amor supone un enriquecimiento de la vida y la persona, confiere sentido al mundo. La voz a ti debida (1933), Razón de amor (1936) (algo más pesimista, aparecen los límites del amor) y Largo lamento (1939) de tono elegíaco, le canta al amor que agoniza y muere. Y una tercera etapa tras la guerra civil, libros de poemas en lo que se observa una lucha entre su fe en la vida y los signos angustiosos que ve a su alrededor. El...
16 poezii, 0 proze
GBGustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
9 poezii, 0 proze
JMJorge Meretta
Jorge Meretta, nació en Montevideo, Uruguay en 1940. Ha publicado más de una treintena de títulos de poesía entre los que destacan: Última Voluntad (1989, Premio Angaro, Sevilla); Todo el Adiós (1992,Primer Premio Poesía Edita, Ministerio de Educación y Cultura, Montevideo); Laberinto Clave (1993, Primer Premio Poesía Inédita, Ministerio de Educación y Cultura, Montevideo); Seis Poemas (1998, Premio Internacional La Porte de Poêtes –edición bilingüe- París); El Sobrante del Humo (2000, Antología Poética, Montevideo); Cambios de Sitio (2001, Antología de Sonetos, Buenos Aires); Emboscada de Piedra (2002, Buenos Aires); Ávese (2003, Buenos Aires) y El Cazador de Lluvias (2004, Montevideo). Jorge Mereta un gran poeta uruguayo con numerosos premios pero sobre todo con una obra sólida, s es la primera vez que sale de Uruguay para asistir a un Encuentro con sus pares, al respecto opina: “Los encuentros, el diálogo, la convivencia aunque no sea más que por pocos días, enriquece. El encuentro...
1 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Becquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
0 poezii, 0 proze
TMTirso de Molina
Nació en Madrid en el seno de una familia humilde. Cursó estudios de Humanidades e ingresa, en 1600, en el convento de la Merced, para ser ordenado un año más tarde en Guadalajara. Durante la primera década del XVII realiza estudios universitarios de Artes, Teología y Sagrada Escritura. Fue discípulo de Lope de Vega. Residió en conventos de Guadalajara, Toledo, Soria y Segovia. Se trasladó a Madrid y Toledo, y viajó a Santo Domingo. A su vuelta se traslada a Sevilla, En donde publicaria la primera parte de sus comedias. Escribió textos religiosos y una historia de su orden. Su estilo en la comedia es claro y libre de afectación. En 1632 es confinado en el convento de Cuenca, privándosele de su cargo de cronista. En 1635 se publicaron de la segunda a la quinta parte de sus obras. La más conocida es El burlador de Sevilla . Otras obras destacadas son, Marta la piadosa (de 1614) y Don Gil de las calzas verdes (1615) y El condenado por desconfiado, (1635). En 1646 fue elegido definidor...
3 poezii, 0 proze
IAIbn΄ Arabi
Abu-Bakr Muhyi ad-Din Muhammad bin 'Ali bin al-'Arabi(1165 - 1240), supranumit aș-Șaykh al-Akbar (în latină: Doctor Maximus) și al-Kibrit al-Ahmar (Sulful Roșu), este unul dintre cei mai mari mistici musulmani. Ibn ‘Arabi s-a născut pe data 7 august 1165 la Murcia, în Andaluzia într-o familie arabă. Tatăl său, mare erudit, era vizir al lui Muhammad bin Mardaniș, conducătorul cetății Murcia. În 1173, după înfrângerea lui Muhammad bin Mardaniș și ocuparea cetății Murcia de către armata distastiei almohade (al-muwahhiduna, 1130-1269, cu capitala la Marrakech), familia sa se mută la Sevilla unde Ibn 'Arabi, în vârstă de opt ani, își începe studiile. Învață Coranul, exegeza coranică, tradiția profetică, gramatica arabă, jurisprudența islamică și retorica. După terminarea studiilor, va lucra pe post secretar pe lângă conducătorii Sevilliei. În 1179, după primele sale viziuni mistice, tatăl său îl duce la celebrul Ibn Rușd (Averroes), pe atunci cadiu al Cordobei. După această dată, el începe...
3 poezii, 0 proze
Sevilla 1986
de Cucu Constantin
An de an prin clipuri televizate retrăim momentele în care, la Sevilla, urmare a incapacității executanților noștri de penalty de a rata mai multe lovituri de la 11 metri decât fotbaliștii catalani,...
Sinceritate în Sevilla
de Peter Szabo
Macho se spovedește: am păcătuit, părinte. Afară doamnă engleză, plictisită tare. Padre Raul, limba pe o carie, de pe un dinte: Dragul meu fiu, Jose, nu-i de mirare.
Bărbierul din Sevilla
de Victor Țarină
Problema profesorului de mineralogie era barba mea. La primul curs s-a uitat atent spre amfiteatru și dintre toți cei 160 de studenți m-a țintit pe mine. Aveam barbă și plete îmbrăcat într-un fâș...
Barbarie glaciară & Occident nordic în cartea „Cum simte domnișoara Smilla zăpada” de Peter Hoeg
de Maria Pilchin
„Vede ziua, marmura și chiparoșii. Vede o lume multiplă, dar ordonată; vede un oraș, un organism făcut din statui, temple, grădini, case, biserici, fântâni, capiteluri și spații libere frumos...
poze la alcàzar
de silvia caloianu
sevilla promitea prin toți porii distracție fără limite mai întâi cutreierăm grădinile regale a spus cineva la granja de segovia și toți au fost de acord ne-am făcut poze la alcàzar ne-am urcat...
artă și luciditate
de Constantin Enianu
Sevilla în 1599, când s-a născut Diego Velazquez, era cel mai mare și popular oraș din Spania și al treilea ca mărime din Europa, după Paris și Napoli. Un oraș în plină tranziție, care în curând,...
Fortareata digitala
de Dan Brown
Prolog Plaza de España Sevilla, Spania 11.00 A.M. Se spune că, o dată cu moartea, totul devine limpede; Ensei Tankado știa acum că e adevărat. În vreme ce își încleșta mâna în piept de durere și...
Dom Juan de Molière sau autenticitatea cunoașterii
de Liana Mares
Dom Juan de Molière sau autenticitatea cunoașterii Unul dintre simbolurile vitalității meridionale, mitul lui Don Juan aparține Evului Mediu. El apare pentru întâia dată sub o variantă literară...
În cyberspațiu totul e posibil
de Dușan Baiski
Nu, nu este o afirmație atât de gratuită precum pare dacă avem în vedere faptul că Internetul își are deja și un patron spiritual: Sfântul Isidor de Sevilla. Pe 13 aprilie 2002, cotidianul românesc...
middlesbrough
de Andrei Gamarț
vreau să mă simt bine pun în gură 5 gume de mestecat și vreau f mult vreau să alerg de bucurie și privesc peste peste geam și nimic nimic niște oameni repară o țeavă bat un cep în gaura ceea lucrează...