"Se insereaza" – 21361 rezultate
0.01 secundeMeilisearchGiorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
Enrico Cavacchioli
Enrico Cavacchioli s-a născut la Pozzallo (Siracuza) în 1885 și a murit la Milano în 1954. El e mai cunoscut pentru activitatea sa teatrală, fiind la început critic de teatru și apoi autor dramatic, militând prin toate mijloacele pentru crearea unui teatru de avangardă în Italia. Dintre piesele sale, sunt de amintit L`uccello del paradiso (1920); La campana d`argento (1921); La danza del ventre (1921); Pierrot innamorato (1922); Il cammello (1923) etc. A publicat de asemenea proză: Vamp (1930); Serenata celeste (1932). Față de Marinetti care produce aproape numai arte „poetice” în practica sa, Enrico Cavacchioli este un poet autentic și prin plachetele sale (L`incubo velato, 1907; Le ranocchie turchine, 1909; Cavalcando il sole, 1914), editate în colecția futuristă „Poesia” din Milano, dă o cotă înaltă mișcării avangardiste în care se integrează și are dreptate să se mire Edoardo Sanguineti de „uitarea” ce înconjoară în mod nejustificat poezia sa. (extras din Marin Mincu, Poeți...
0 poezii, 0 proze
Emil Dorian
Emil Dorian (1891-1956) s-a visat un inspirat poet și romancier. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, ce acoperă perioada 1937-1944, a văzut lumina tiparului la Editura Hasefer, în 1996. Lectura însemnărilor dezvăluie un scriitor de o sensibilitate particulară, o minte deosebit de lucidă și, mai ales, un spirit dornic să priceapă chiar și ceea ce nu poate fi înțeles: oroarea omenească. Căci oare ce sînt paginile sale dacă nu o oglindă a dezastrului politic, moral și social trăit de evreii din România în anii extremismului de dreapta? Document al supraviețuirii, un asemenea travaliu diaristic este și un exercițiu al vitalității memoriei. Și asta pentru că tot ce se pierde prin uitare își interzice dreptul la ființă: o moarte despre care nu se consemnează nimic încetează să mai fie extincția unui om, devenind o simplă dispariție biologică; o comunitate fără răbojul triumfurilor și suferințelor sale se autocondamnă la...
1 poezii, 0 proze
Ionelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
Thomas Aquinas
Nascut la Roccasecca, în apropiere de oraselul Aquino, într-o familie înstarita A fost încredintat spre educare calugarilor de la manastirea Monte Cassino 1239 pleaca la Neapole la universitate; dupa care hotarsate sa se calugareasca, intrînd în Ordinul calugarilor dominicani (reunea în sec.XIII “sofistii” medievali) – întelepti pelegrini care încercau sa lumineze oamenii Pleaca la Paris devenind discipol al lui Albert Magnus ( scolastic renumit, admirator al lui Aristotel) 1256 - obtine titlul de doctor în teologie si ramâne profesor la Universitate A calatorit mult, contribuind la raspândirea stiintei S-a angajat în dispute cu avveroistii ( si ei adepti ai lui Aristotel) si cu franciscanii (adepti ai Sf. Augustin) Opera sa însumeaza cca 18 – 19 mii de pagini, în care a sistematizat si sintetizat armonios dogmele bisericii cu Aristotel si Augustin ( un sistem care a rezustat pâna azi ca un model al filosofiei catolice); A scris trei categorii de lucrari: comentarii; “Summae” si...
1 poezii, 0 proze
stoica se
am hartie si creion
3 poezii, 0 proze
Dana Iuliana
se vede in motto,si de altfel..
14 poezii, 0 proze
Roxana
Se spune ca ne dormim jumatate din viata, dar mie nu-mi plac jumatatile de masura....
3 poezii, 0 proze
Bogdan Petriceicu Hașdeu
Se trage dintr-o familie boierească de cărturari din Basarabia, născut la 16 februarie 1836(o alta variantă propusă este 26.02.1938) în preajma Cetății Hotinului, în satul Cristinești, ca fiu al boierului naționalist și savant Alexandru Hajdău. Atat tatăl său cât și bunicul au scris, e adevărat, în rusește, însă au abordat subiecte din universul românesc (folclorul și istoria națională). Înaintașii săi erau cărturari poligloți. A primit primele învațături în Polonia, unde tatăl său era professor. Bogdan vorbește de mic limbile română, polonă și rusă. Părinții se stabilesc în Basarabia, unde va învăța la un liceu din Chișinău. Apoi frecventează Universitatea din Harcov, preocupat de amoruri trecătoare, dar și de studiu. În această perioadă citește enorm; în timpul serviciului militar, de trei ani la cavalerie, ia parte la războiul din Crimea, dar demisionează din armata în 1856, când se anexează sudul Basarabiei la Moldova. El a trecut în acest ținut ca să scape de protecțiunea...
24 poezii, 0 proze
Albert Camus
- se naste la 7 Noiembrie 1913, ca al doilea fiu al lui Lucien Camus si Catherine Camus - 1914 – izbucneste primul razboi mondial. Tatal lui, ranit pe front, moare intr-un spital din Saint Brieue. Catherine, impreuna cu cei doi copii se stabileste la Alger, castigandu-si existenta ca femeie de serviciu. Camus isi petrece copilaria intre mama sa, aproape surda si vorbind foarte putin, un unchi infirm si fratele sau, Lucien - 1918-1923 – urmeaza cursurile scolii comunale de pe strada Aumerat - 1923-1930 – urmeaza ca bursier, cursurile liceului din Alger - 1925 – apare romanul Falsificatorii de bani” - 1930 – primele semen ale tuberculozei - 1932 – isi continua studiile urmand cursul superior al liceului. Debuteaza in presa, publicand articole pentru revista Sud - 1933 – venirea lui Hitler la putere. Camus militeaza in Miscarea antifascista Amsterdam-Pleyel, infiintata de Henri Barbusse si Romain Rolland. Il citeste pe Proust, asupra caruia se va opri mai tarziu indelung, in eseul sau...
18 poezii, 0 proze
Se insereaza
de Marcu Costel Claudiu
Din ochiu-ti stang rasare-ncet luna argintie. Poarta dupa ea urlet de lup hamesit de iubire. S-a cocotat lupul acolo sus pe stanca aia ce seamana cu un zmeu bagat de un erou pana la brau in pamant…...
se înserează
de Daniela Luminita Teleoaca
suntem prea obosiți să mai fim vigilenți întârziem ca și cum am avea la dispoziție infinitul (între timp cineva trage sforile. noi credem că e un joc naiv de păpușari. cu urmări pur estetice) detalii...
Timpul se înserează în zbor
de Silviu Somesanu
Zvon de întâmplare norocoasă, n-am venit să întâmpin vestitorii dimineților cuminți de la ferestrele uitate deschise și pe cine sărută razele când ești plecată? Fără să mă plâng, ochii te caută în...
în decembrie se înserează prematur
de Daniela Luminita Teleoaca
iată-ne mici pe bucata îngustându-se de iarnă fărâma de gheață sensibilă la fenomenul încălzirii globale și ce dacă?! ar putea striga pasărea și ce dacă?! am putea s-o imităm noi cârduri de cocori...
pe măsură ce afară se înserează
de Goea Maria Daniela
lucrurile în care credeam devin translucide lucrurile pe care le-am iubit volute de fum rămâne un cântec răzleț o fluturare de pleoape și umbrele noastre străjuind valea împădurită
Se face noapte
de Ana Blandiana
Se face noapte în genunchi, Se înserează lângă buze... Pe orice zare cel puțin o stea Și zările zâmbesc lehuze. Din orice munte cel puțin un șoarec - Toți munții lumii au născut cuminți. O mulțumire...
Mama se făcuse mică-mică și avea chip de înger
de Daniela Luminita Teleoaca
Ce este luciditatea? Cât de absolut se poate ea defini? Cât de mult depinde de noi să ființăm treji? Care ne sunt meritele, care vinile, care defectele? Și cât de aproape Îl mai ținem pe Dumnezeu?...
Cavalerul in alb
de Cristian Vasiliu
Se înserează. Umbre sculptează-adânc în piatră Îngrozitoare forme. Pe holuri dintr-odată Răzbate-un zvon de pinteni lovindu-se de dale Și-n încăpere intră, adulmecând, o ceată De cavaleri cu coifuri...
în bătaia puștii
de Daniela Luminita Teleoaca
se înserează cineva a mutat echinocțiul într-un beci din icoane albe sfinți mângâie întunericul mi-e teamă să zdruncin tăcerea din colțul meu Îl aștept pe Dumnezeu să învie
adam nu are decât să mă caute la nesfârșit să-i restitui coastele
de Daniela Luminita Teleoaca
se înserează liniștit nu am mai mulți ani decât ieri cine spune altceva nu știe de fapt cum trece timpul aceeași vrabie verde în dreptul respirației aceleași litere ascunzând estetic-necesar...
