"Scrie-mi și eu voi da sau nu voi da semn" – 21291 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
CLChihăroi Lorena
Nu m-am priceput niciodată la a spune ceva despre mine și decând m-am apucat de scris, fie pentru mine ca formă de analiză fie pentru aprecierea celorlalți, -asta durând încă din clasa a cincea... acuși împlinindu-se 9 ani decând scriu - am exact aceeași formulare anostă. Nu mă pricep la multe și încerc să evoluez pe cât pot. Voi vă puteți da cu părerea, puteți fi cât de critici vă permite sufletul, eu nu vă îngrădesc libertatea. Dar dați-mi motive pertinente nu doar păreri sufletești - deși sunt mai mult decât bine venite și acestea. Spor la citit, dragilor! ~Ayana
7 poezii, 0 proze
Camelia Bortos
Cuvantul este cea mai puternica arma pe care omul o mosteneste de la viata. El poate capata forme, chiar si culoare, poate schimba ganduri si sentimente, chiar daca nu poate fi atins. Sunt prea tanara, prea simpla si nestiutoare ca sa plamadesc titani din simple versuri, dar imi place sa cred ca-ntr-o zi voi avea si eu acea bagheta magica la varful degetelor, care sa-mi permita sa redau mai mult decat episoade cotidiene si teme comune. Pana atunci voi scrie, voi fi elevul model si criticul propriu.
2 poezii, 0 proze
LPLorena Popa
M-am hotarat sa scriu despre tine. Draga suflet al meu, iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine si imi veghezi trupul. Iti multumesc pentru ca ma inveti sa traiesc chiar si atunci cand inchid ochii. Iti multumesc ca tresari daca ii ating parul si ii simt aroma de liliac. Iti multumesc pentru ca esti etern al meu, numai al meu si ca nimeni si nimic nu ne mai poate desparti de acum inainte, cat timp vom exista amandoi. Iti multumesc pentru ca nu vei muri dupa ce eu nu voi mai fi si iti multumesc din nou, dragul meu suflet, pentru ca m-ai intalnit intr-o seara, eu singura abatuta de soarta si cufundata in lasitate, tu singurul ghem de speranta care mi-a intins iubirea. Ma simt astfel datoare fata de tine sa iti scriu o carte. Fara cuvinte pretioase, fara lumina improvizata a gandurilor, doar pura realitate a ceea ce am trait. Si inca mai traiesc. Am incercat de multe ori sa incep aceasta carte, dar de fiecare data ma opream. Nu aveam curajul de a scrie despre mine si despre tine, nu...
36 poezii, 0 proze
Morariu Elena
Am început să scriu, la început timid, încet, încet am prins curaj. Scriind simt că revin la viață. A trebuit să renunț la multe activități fizice...dar spiritul mi-l simt liber. Și chiar dacă trupul suferă, mintea și gândirea vreau să-mi fie sănătoase. Dacă cineva îmi citește textele și lasă o vorbă de bine sau de rău, eu voi fii fericită.
2 poezii, 0 proze
BAbarbu andreea
Nascuta in Corabia..mi am petrecut copilaria intr un sat din apropiere..viata mea nu a avut nimic iesit din comun pana acum..nici bun si ,slava Domnului,nici rau.Sunt curioasa de ce voi avea parte de acum incolo...presupun ca o biografie nu include planurile de viitor,dar astea sunt cele care ma preocupa acum...sau ce as putea face eu cu ele,mai bine zis.... Stiu ca imi place sa scriu.As vrea sa aflu de la cineva care intr adevar se pricepe daca "stiu sa scriu" sau nu sunt decat niste incercari fara rost.Acesta este motivul pentru care am ales sa public cateva texte aici.
3 poezii, 0 proze
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
BMBuda Sorina Maria
Am fost copil, am reușit inconștient să ajung adolescentă, iar acum mă aflu la granița cu tinerețea, pe care o chem, o refuz... Realizările mele sunt: iubirea pentru oameni, natură, artă, timp, incert, complicat; fericirea pe care le-o aduc celor de lângă mine (în special, părinților), aproape 12 ani de școală și cam atât. Scriu versuri, le șterg, le recuperez, le învârt și îmi adăpostesc acolo tot ce simt eu că trebuie să păstrez ca amintire pentru vremuri de amnezie. Știu că nu am destulă îndemânare și apreciez remarcile critice. De asemenea, știu că nu voi fi niciodată un poet, deși mi-ar plăcea.
6 poezii, 0 proze
IVIon Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
LPLigia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
DMDaniel Mertoiu
Eu sunt Dănuț...sau , nu contează cât de lung am părul... Născut - 12.01.1976 în Dorohoi Am copilărit in Ploiești Căsătorit - Cu nevastă-mea de 12 ani Și împreună avem un băiat... pe Viorel de 10 ani Scriu din plăcere, scriu că dacă nu aș scrie mi-ar plesni capul de gânduri, scriu pentru suflet, nu pentru glorie
17 poezii, 0 proze
Scrie-mi și eu voi da sau nu voi da semn
de Ion Gheorghe
Scrie-mi și eu voi da sau nu voi da semn. Acum dorm pe-o uzină fară-ncetare, Somnul meu este-o luptă nedreaptă cu motoarele. Noaptea intră peste mine fară-ngăduință, ca vântul se strecoară, pe lângă...
Prima pagină (n.)
de Romeo Rostas
lui Bebe Muntenuș își dorea să zboare. Fratele lui mai mic, Lăcuț, voia să descopere comori. În fiecare zi se jucau împreună, Muntenuș își ajuta fratele să sape, iar Lăcuț, netezea movila de pământ...
Visul de a scrie
de Băbăruși Cristian
În această lucrare pe care am intitulat-o simplu “Visul de a scrie”, mi-am propus să-mi dau și eu cu părerea asupra scrisului, cum anume poți deveni un scriitor, lucru la care visez și eu de mult...
Către Veronica Micle
de Mihai Eminescu
28 decemvrie 1881 Dragă Nicuță, Nu trebuie să te superi, ba să plângi, pentru că eu sunt supărat. N-are a face una cu alta. Dacă-ți scriu cam ursuz nu trebuie să crezi că supărarea mea se îndreaptă...
Mircea Eliade. In Arcadia
de Petre Anghel
În tinerețe, cînd nu-mi cunoșteam adevăratele limite ale puterii, am încercat să mi-l iau model pe Mircea Eliade. Mai tîrziu, cînd mi-am dat seama de adevăratele lui dimensiuni, m-am jenat. Astăzi...
Ion Ionescu, lustragiu evreu
de Shalom Ben_Gal
Ion Ionescu, lustragiu evreu. Ion Ionescu, un tînăr student la Facultatea de Electro-tehnică din Iașii anilor 1939 era un om ca mulți alții. Poate ceva mai inteligent decît media, poate chiar mult...
Vermorelul cu hormoni
de Florentina-Loredana Dalian
Nu trageți în prozatori! Astăzi, n-am scrisul la mine. Și totuși voi scrie. Pentru că sunt obișnuită să-mi fac temele și pentru că întâlnirea de sâmbătă, 02 iulie, a fost una prea frumoasă pentru a...
killing myself
de Alin Mercasi
azi mă constrâng în imperfecțiunile verbului din mine îmi așez coerent războaiele în fața unui semafor pe roșu etern și îmi smulg iubirile cu penseta din ochii mei cu ecran plat fără să îmi pese de...
Zona bentonică
de Carmen Sorescu
Motto: Până la urmă poezia e o gelatină extrasă din oase / Nu sunt diferită de alte femei și eu port un copil în pântec. Ai ceva anume care iese la iveală doar când suntem singuri Nimeni nu știe,...
Noriel
de Elena BARAN
Și asta o să treacă, așa cum trec toate... Nu am încredere în bărbați, mi-a spus. Eram sigur că este una din nenumăratele ei glume pe care adesea le făcea la adresa noastră. De unde să fi știut că în...