"Sa ascund un gand" – 23026 rezultate
0.02 secundeMeilisearchFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
OANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
Vlad Aurelian
Născut în anul 1985, București. Am terminat "Liceul Teoretic C.A. Rosetti", promoția 2004. Am absolvit Fac. de Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interne și Internaționale, din cadrul "Univ. Româno-Americane", promoția 2008, cu nota (scris + oral) 9,50. Am început să scriu de 8 ani, dar în niciun caz astfel de texte literare. Pentru mine proza și poezia nu reprezintă decât un test, un test de auto-depășire, de confirmare a faptului că pot mai mult. Așa cum îi spuneam unui prieten, scriu și aici: când pun mâna pe creion sau tastatură, nu există nicio limită la ceea ce aș putea să creez. Îmi place să cred că poeziile mele fac parte din curentul psiho-romantism, de fiecare dată încercând să duc sentimentele (dragostea, în special) la extrem, astfel încât să existe un înțeles ascuns în versuri. Nu am niciun poet favorit, dar am o oglindă. Din literatură am doar un singur scriitor preferat, Jules Verne, și o mare alergie la citit... altceva. Nu am publicat vreun material, dar ideea...
1 poezii, 0 proze
anna j
" Poezia este ochiul care plange, este urechea care te asculta, este mana care te ajuta, este buza care-ti zambeste, este inima care-ti este alaturi." asta simt eu, asta sunt eu , asa ma caracterizez. singurul adevar din viata mea este poezia mea, prin care pot sa fiu eu, fara sa ma ascund dupa o masca, fara sa ascund un strop de sentiment.
4 poezii, 0 proze
Bogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
Claudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
Ardelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
Stoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Lara Ana Maria Thompson
incepe intr-o bataie de lumina, continua in piruete cu tente de dans si se indreapta spre Africa, India, Cambodgia.... in culorile inegalitatii in drepturi ce ascund forta de a lupta si a rupe premizele lumii... soleil, c'est moi. De ce sa scrii o biografie asemanatoare interogatorului de internare intr-un spital? Cand biografia reala este traiectoria individualizata a fiecaruia dintre noi... c'est mon opinion... c'est tout pour l'instant... si ai mai adauga, ca biografia ta isi modifica solzii ca si aripile unui fluture ce creste, creste, creste... un fluture phoenix ce renaste... devenind altu la fiecare nastere...
56 poezii, 0 proze
Dan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
Sa ascund un gand
de Duma Adrian
Sa ascund un gand… Unde sa-l ascund Atunci cind esti de fata Si ma privesti prin mari tulburate De prezenta prea multor vorbe Aruncate de-a valma intre fiintele noastre. Sau atunci cind nu esti Ma...
Aș vrea sa uit
de Marius Mihaescu
Aș vrea să uit ce-a fost cândva Dar nu, nu sunt barbar mișel Ce-ascund un gând pe nicăieri, Pe undeva... Aș vrea să ma îmbăt cu dimineți apuse Dar nu, căci altfel n-aș vedea un răsărit... Și aș greși...
despre gand si gandire
de Mocanu Adrian
Când nu merge ceva te gândești la ce e mai rău sau scoți defectele cuiva la iveală: păcătos etc. Când gândesc sunt ca două cercuri întrepătrunse ca în o formă de 8. Gând care se duce lângă ceea ce...
Sfat
de Istoc Virgil
N-ascund un gând de fariseu Și vreau să-mi înțelegi ideea: Poți să te-ncrezi în dumnezeu, Dar ușa să o-nchizi cu cheia!
INCHEIERE.
de Constantin Rusu
Incerc s-ascund un gand in gandul tau, pun pasii mei pe amintirea stralucirii, vantul geme o groaza-n ramuri,rau, cautand sa aiba o alta soarta a firii. Roua am asezat pe zambete de floare. Ma stiau...
Peste zece ani voi fi bogat
de Somesan Sergiu
Sergiu Someșan Peste zece ani voi fi bogat Ce ar putea să găsească doi copii care se joacă zilnic pe câmpul din spatele casei? Un extraterestru? O armă? Un cadavru? Posibil, numai că eu și sora mea...
Arta ca mântuire
de Constantin Enianu
Printre multe alte exemple de genii, cărora le este atribuit dictonul „nullum magnum ingenium, sine quadam dementia“, un exemplu de artist frământat, de geniu nebun, îl avem și pe Vincent van Gogh....
Ganduri ...
de Crina P.
Mi’e greu cand nu iti pot vorbi... Cand sufletul meu te striga iar tu ramai surd. As vrea sa plang... e un gand natang ... As vrea sa strig... sa te cuprind... As vrea sa te pastrez... dar te las sa...
Gand abisal
de Codrina Verdes
Nu mă învalui nici în noapte, Nu mă îmbrac în răsărit Si nici nu fac amor cu asfințitul. Pașesc desculța de-amintiri În umbra-ți liniștita. Pun tampla lumii la picioare S-asculte ea abisul sufletului...
Gând de ieri
de Lidia Muraru
Cerul; o tăcere dată la maxim Zvâcnește a nouă naștere. Pământul se îmbată-n bătaia luminii stinse De luceferi căzuți La răspântii de nopți pierdute. Luna; o coajă de nucă uitată Își caută unghiul cu...
