Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"S o n e t 4 7"21633 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
40 rezultate
Jean SarmentJS

Jean Sarment

AutorClasic

Jean Sarment (de son vrai nom Jean Bellemère) est un acteur et écrivain français né à Nantes le 13 janvier 1897 et mort à Boulogne-Billancourt le 29 mars 1976. Nommé administrateur de la Comédie-Française en juillet 1944, il ne prendra pas ses fonctions. Théâtre Auteur * 1920 : La Couronne de carton, pièce en quatre actes et un prologue, Théâtre de l\'Œuvre, mise en scène Aurélien Lugné-Poë, le 4 février 1920 à Paris[1], couronnée par l\'Académie française, prix Paul Hervieu 1920, reprise à la Comédie-Française le 19 mars 1934[2] * 1921 : Le Pêcheur d\'ombres, comédie, Théâtre de l\'Œuvre, mise en scène Aurélien Lugné-Poë, le 15 avril 1921 à Paris[1],[3] * 1922 : Le Mariage d\'Hamlet, pièce en trois actes et un prologue, créée en 1922 à Mayence, reprise à Paris au Théâtre de l\'Odéon le 10 novembre 1922[1],[4] * 1923 : Le Carnaval des enfants * 1924 : Je suis trop grand pour moi, pièce en quatre actes, Comédie-Française, le 26 mars 1924 à Paris[1],[5] * 1924 : Les Six Grimaces de Don...

1 poezii, 0 proze

Germain NouveauGN

Germain Nouveau

AutorClasic

Germain Nouveau est l'aîné des 4 enfants de Félicien Nouveau (1826-1884) et de Marie Silvy (1832-1858). Germain Nouveau perd sa mère alors qu'il n'a que sept ans. Il est élevé par son grand-père. Après une enfance à Aix-en-Provence et des études qu'il effectue au petit séminaire, pensant même à embrasser la prêtrise, et après une année d’enseignement au lycée de Marseille en 1871-1872, Nouveau s'installe à Paris à l’automne 1872. Il publie son premier poème, "Sonnet d’été", dans La Renaissance artistique et littéraire, revue d’Émile Blémont et fait connaissance de Mallarmé, de Jean Richepin et les « Vivants » (Ponchon…) qui se réunissent au café Tabourey. Il fréquente aussi les zutistes, fait la connaissance de Charles Cros avec lequel il collabore à la rédaction des Dixains réalistes qui tournent en dérision les parnassiens. Il découvre dans l’Album zutique les poèmes laissés par Rimbaud et Verlaine, qui ont quitté la capitale depuis juillet 1872. Arthur Rimbaud, Paul Verlaine,...

7 poezii, 0 proze

André SalmonAS

André Salmon

AutorClasic

André Salmon, né le 4 octobre 1881 à Paris et mort en 1969 à Sanary-sur-Mer, était un écrivain français. Poète, romancier, journaliste, critique d'art, il fut l'un des grands défenseurs du cubisme avec Guillaume Apollinaire et Raynal. Si André Salmon est né à Paris, 4è enfant de Sophie Julie Cattiaux, il passa son enfance à Saint-Pétersbourg où son père, Théodore Frédéric Salmon aquafortiste, graveur et sculpteur fut invité de 1896 à 1901. Il parlait couramment le russe. De retour à Paris, il fréquente les soirées de La Plume et rencontre des figures déterminantes : Mécislas Golberg qui influença beaucoup sa jeunesse, Picasso, Max Jacob et Apollinaire qui seront ses amis tout au long de sa vie. En 1908, il s'installe au Bateau-Lavoir qu'il quitte pour Montparnasse. Bien qu’il fût dérouté par l’entreprise de son tableau Les Demoiselles d'Avignon, Picasso sera sa grande référence. C’est Salmon qui permit en 1916 de révéler cette œuvre au public en la présentant à l’exposition du Salon...

1 poezii, 0 proze

Louise de VilmorinLV

Louise de Vilmorin

AutorClasic

Louise de Vilmorin est née le 4 avril 1902 ŕ Verričres-le-Buisson (Essonne) dans une célčbre famille de grainetiers. Elle a été fiancée ŕ Saint-Exupéry, puis devint la grande amie d’André Malraux, qui l’encourage ŕ publier son premier roman au style délicat « Sainte-Unefois » en 1934. Le succčs est immédiat et la fait reconnaître du Tout-Paris, et elle enchaîne tour ŕ tour avec des succčs littéraires. Citons : Le Lit ŕ colonnes (1941), Julietta (1951), Madame de... (1951), La Lettre dans un taxi (1958). Louise de Vilmorin publie aussi plusieurs recueils de počmes, imprégnés de fantaisie et de féerie, dont : Fiançailles pour rire (1939), Le Sable du sablier (1945), l’Alphabet des aveux (1954) et Solitude, ô mon éléphant, počmes. Sa fantaisie se manifeste dans les figures de style dont elle est friande, holorimes (mot qu'elle orthographie « olorime »), palindromes dont elle a écrit un grand nombre et de grande taille. Elle est aussi...

73 poezii, 0 proze

NB

Nicolas Bouvier

AutorClasic

Nicolas Bouvier Biographie Nicolas Bouvier est né au Grand-Lancy le 6 mars 1929, son père était alors directeur de la Bibliothèque publique et universitaire de Genève. Il est décédé récemment dans notre ville, le 17 février 1998 Ecrivain, poète, photographe et iconographe passionné, il choisit de découvrir le monde et commence, à l\'âge de 17 ans, par un voyage en Laponie. Il parcourt ensuite pendant 4 ans, avec le peintre Thierry Vernet, la Yougoslavie, la Turquie, l\'Iran et le Pakistan, périple qui trouve son écho dans l\'Usage du Monde, paru en 1963, devenu livre culte de la nouvelle génération des écrivains voyageurs. Captivé par le Japon, il publie deux livres sur ce pays, Japon en 1967 et Chronique japonaise huit ans plus tard. Après avoir quitté en 1970 la Société suisse des écrivains, qu\'il estimait trop réactionnaire, il crée avec d\'autres jeunes auteurs le Groupe d\'Olten, dont les hérauts furent Max Frisch et Friedrich Dürrenmatt. Le...

1 poezii, 0 proze

JB

Jacques Breault

AutorClasic

Né le 29 mars à Montréal en 1933, Jacques Brault est poète, romancier et essayiste. Il a été professeur à l'Université de Montréal de 1960 à 1996, d'abord en Études médiévales puis en Études françaises. De 1970 à 1995, il a participé à de nombreuses émissions littéraires, à la chaîne FM de Radio-Canada et sur les ondes de la Communauté radiophonique de langue française. Brault décède le 19 octobre 2022 à l’âge de 89 ans à l’hôpital BMP de Cowansville et ses obsèques auront lieu le 4 novembre 2022 au Complexe funéraire Brome-Missisquoi à Cowansville au même endroit où son épouse Madeleine Breton (1928-2014) l’avait devancé le 18 mars 2014. Son œuvre comprend de nombreux titres, parmi lesquels Poèmes des quatre côtés, Poèmes I et II (rétrospective 1965-1990) et Poèmes choisis 1965-1990 (anthologie préparée par Yvon Rivard) aux Éditions du Noroît. Chez le même éditeur, il a aussi fait paraître en 1996 un essai intitulé Au fond du jardin, en 1997, le recueil de poésie Au bras des ombres...

0 poezii, 0 proze

serban dacia laviniaSL

serban dacia lavinia

AutorAtelier

E greu sa iubesti cand nu esti iubit Stii ca esti viu dar simti c-ai murit Incerci sa te minti ca poate totusi te iubeste Dar nu intelegi de ce mereu te raneste Tu cauti o iubire perfecta, T-i se pare ca a ta e mult prea defecta Dar iubirea ce-o cauti nu exista, Si nu are rost sa fii trista Iubeste ce ai, ce vezi, ce simti Si nu incerca in zadar sa te minti Iubirea ce-o cauti n-ai s-o gasesti Si ce daruiesti, inapoi nu primesti Dar si cand se intampla sa crezi ca ai gasit-o Iubirea pe care mereu ai dorit-o Fii fericit atat cat o ai Primeste dar nu uita sa si dai! Si cand va pleca lasa usa deschisa Chiar daca inima ta e distrusa Ca alta iubire pe ea va intra Si viata si inima-ti va lumina!

1 poezii, 0 proze

Alecu MarinelAM

Alecu Marinel

AutorAtelier

_ S U N T _ D I N_ Bucuresti. _ U N D E _ L U C R E Z ? blogger _ S T U D I I _ facultate Matematica-Informatica, facultate de Filosofie si Jurnalism, Master Mass Media si Comunicarea _ C U R S U R I _ Designer Pagini Web , Curs de Actorie. _ A C T I V I T A T I _ Programator PHP, Web designer. _ S I T E –U R I _ www.mariansolenza.3x.ro. _ B L O G U R I _ http://textecomice.wordpress.com http://pozemanastiri.wordpress.com https://tricouri3d.wordpress.com

76 poezii, 0 proze

Sully PrudhommeSP

Sully Prudhomme

AutorClasic

René Armand François Prudhomme (n. 16 martie 1839,Paris – d. 6 septembrie 1907,Châtenay-Malabry), (Sully Prudhomme), a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură la 10 decembrie 1901. Motivația Juriului Nobel: "...Ca o recunoaștere specială a artei lui poetice vădind un înalt idealism, perfecțiune artistică și o rară îmbinare dintre calitățile inimii și cele ale intelectualului." Viața S-a născut la Paris. Încă din adolescență era pasionat de științele exacte.După un stagiu în administrația uzinei metalurgice de la Creusot și un început de studii de drept, se consacră literaturii, beneficiind de o moștenire care îi asigură independența materială. În cadrul societății literare "Conférence de La Bruyère" își citește primele versuri. Îi cunoaște pe Leconte de Lisle și pe José Maria de Heredia.În anul 1865 publică volumul de versuri de factură parnasiană Stances et poèmes. În volumele următoare Les solitudes și Les Vaines Tendresses, se manifestă un lirism personal...

1 poezii, 0 proze

Francis PongeFP

Francis Ponge

AutorClasic

Francis Ponge (n. 27 martie 1899, Montpellier - d. 6 august 1988, Bar-sur-Loup, Alpes-Maritimes) a fost un celebru poet francez modernist. Inițial asociat cu suprarealismul, a sintetizat repede o formulă personală care îmbină poezia și eseul și care are întotdeauna ca subiect un lucru sau altul - de unde ideea de "poezie a obiectelor", obiecte ce se substituie în mare măsură prezenței umane. În literatura română, influența lui Ponge se resimte la mai mulți poeți precum Emil Brumaru, Constantin Abăluță, George Almosnino, Petre Vasile Fati, Gheorghe Grigurcu, Mircea Valeriu Popa, ș.a. La noi în România a apărut în 1974 la editura Univers o ediție tradusă de Irina Mavrodin a cărții "Le Parti pris des choses" (tradusă ca "De partea lucrurilor"), primul său volum și cel mai cunoscut. / Francis Ponge est un poète français, né à Montpellier le 27 mars 1899 et décédé au Bar-sur-Loup, Alpes-Maritimes, le 6 août 1988. Œuvre * Le Parti pris des choses, 1942. * Proêmes,...

7 poezii, 0 proze

S o n e t 4 7

de Adrian Munteanu

Sunt în Ameca, țara din vechime. Culcat privesc cum sufletul meu pleacă În neștiute spații să petreacă, Uitând de-ncovoiere și mulțime. Ajuns în cerc de săbii fără teacă, Îl simt strigând spre mine...

PoezieAtelier

S o n e t 1 4 7

de Adrian Munteanu

Îți sunt obrajii limpeziți de rouă Și tălpile de întuneric ninse. Ating pe trupul tău din zori învinse Uimita floare desfăcută-n două. Pe coapse frâng tăceri în noi descinse. Prin jilava surpare dată...

PoezieAtelier

S o n e t 7 4

de Adrian Munteanu

O ramură uscată se întinde Pe catafalcul celui care pleacă. De va ajunge râul să îl treacă Va înverzi cu suflet de colinde. Cei ce n-au fost sortiți ca să le placă Al soarelui avânt ce ne cuprinde,...

PoezieAtelier

S o n e t 1 7 4

de Adrian Munteanu

Semăn un măr și-aștept să-i văd suișul, Dar norii vin la colțuri de pădure. În crengi furtuna greu e s-o îndure, Se clatină câmpia și desișul. Un zbor de păsări vântul vrea să fure. În piept îi simt...

PoezieAtelier

O scară a i(e)migrantului

de Maria Gheorghe

Motto : « Pentru Maria, omagiul unui idealist incorigibil »...la un târg de carte, București, iunie, 1994, de la cel care a i(e)migrat din satul lui, Lisa, și care multă vreme a căutat zidul în...

Atelier

Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (50)

de Maria Tirenescu

mai 2008 1. «dacă știe…» le-am vânturat deseori prin versuri, dar știu prea puține lucruri despre păsări mă uitam la o vrabie azi am amorțit stând pe vine și ușa atelierului meu scârțâia al naibii...

PoezieAtelier

Calități și defecte

de Nicolae Diaconescu

Calități și defecte Căutam prin hârțoagele mele textul “Mă cheamă viața”. Nu știu de ce mi-am amintit de el, mi se părea foarte important și cum nu-l găseam am devenit nostalgic. Noroc că am...

ProzăAtelier

Jubileul unui microbist-partea IV

de IOAN BOZAC

A R G E N T I N A - 1 9 7 8 Puțin a lipsit să fim iarăși cu Brazilia în grupă, dar s-a dus acolo Spania, efectiv trimisă de echipa noastră. A fost prima dintre cele trei calificări la rînd pierdute...

ProzăAtelier

nici busulica n-a avut o astfel de coalitie!

de dumitru cioaca-genuneanu

aliat este costel si cu cerul si cu iadu, c-altfel cum cand dau in el, el sa dea-n mine cu... radu! p.s. rog pe cei care nu sunt satisfacuti cu semnele puse de mine sa se autoserveasca din urmatoarea...

PoezieAtelier

C[l]a[u]stra(n)t

de Daniela Luminita Teleoaca

Se trezise mecanic, fără minima conştiinţă a timpului, fără măcar minima conştiinţă de sine. Nimic nu părea grav. Nimic incitant. Un plictis grotesc delimita realitatea în toată grandoarea sa...

ProzăAtelier