"Ruga de inceput" – 17214 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMihail Zoșcenko
Mihail Mihailovici Zoșcenko (rusă Михаил Михайлович Зощенко) (n. 10 august (29 iulie stil vechi) 1895 la Sankt Petersburg, d. 22 iulie 1958 la Leningrad) a fost un scriitor satiric rus în perioada sovietică. autor rus, devenit ulterior, fără voie și elan muncitoresc, sovietic, care a scris mici povestiri satirice în perioada începutului comunismului glorios în marea țară de la răsărit. Asta s-a întîmplat într-o mică perioadă de început, cam pînă în anii ’30, apoi regimul s-a înăsprit și denigratorii poporului, declarați ritos „dușmani”, au fost reeducați, cînd n-au fost exterminați de-a dreptul, în celebrul Gulag. Nu sînt sigur că Zoșcenko nu și-a făcut stagiul de rigoare în universitatea penitenciară a lagărului comunist.
1 poezii, 0 proze
Iurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
Ivan Andreevici Krîlov
Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicatori. Cartea înțelepciunii poporului” - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm literar se dădea o luptă aprigă între tendințele realiste din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe...
2 poezii, 0 proze
Nikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
Bella Ahmadulina
Bella (Izabella) Ahatovna Ahmadulina (în rusă: Белла Ахатовна Ахмаду́лина) (n. 10 aprilie 1937, Moscova) este poetă rusă. Poetul Iosif Brodski o consideră cel mai mare poet rus în viață. Unica fiică a unui tată de origine tătară și a unei mame italo-rusoaice, Bella Ahmadulina și-a început cariera literară încă de când era elevă prin colaborarea la ziarul "Metrostroevets", perioadă în care și-a dezvoltat talentul liric participând la cercul organizat de poetul Evgheni Vinokurov. În 1960 este absolventă a Institutului de Literatură "Maksim Gorki". În 1954 se căsătorește cu poetul Evgheni Evtușenko, iar în 1960 cu scriitorul Iuri Naghibin. Al treilea soț, cel actual, este artistul Boris Messerer. Opera 1962: Strune ("Струна"); 1963: Genealogia mea 1968: Febră ("Озноб") 1969: Ore de...
1 poezii, 0 proze
Lev Nikolaevici Tolstoi
Lev Tolstoi sau Contele Lev Nicolaevici Tolstoi (rusă Лев Никола́евич Толсто́й) (n. 28 august(sv) / 9 septembrie(sn) 1828, Iasnaia Poliana - d. 7 noiembrie(sv) / 20 noiembrie(sn), 1910, Astapovo) a fost un scriitor rus considerat de către critici ca fiind unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii. Alături de Fiodor Dostoievski, Tolstoi este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscută ca vârsta de aur a literaturii ruse (începută în 1820 cu primele opere ale lui Pușkin, și terminată în 1880 cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski). Operele sale Război și pace și Anna Karenina au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de „tolstoism”. Creația sa epică se...
17 poezii, 0 proze
Marina Tsvetaeva
Marina Ivanovna Țvetaeva s-a născut la Moscova pe 8 octombrie (26 septembrie-stil vechi) 1892 în familia unui profesor universitar. De la vârsta de 6 ani începe să scrie versuri, atât în limba rusă, cât și în poloneză și finlandeză. Învață la Moscova, apoi în pensioane din Europa, respectiv Elveția și Germania. Primele versuri pe care le publică, atrag atenția criticilor vremii(V. Briusov, M. Voloșin, N. Gumiliov), fiind considerată de către aceștia o poetesă deosebită. În 1912 se căsătorește cu Serghei Efron , ofițer în garda albă și, se pare, agent dublu. În 1922 – emigrează la Berlin, apoi se mută în Praga. În 1925 se stabilește în Franța. În 1939 se întoarce în Rusia Sovietică. La scurt timp, îi sunt arestați soțul și fiica, soțul fiind împușcat, iar Ariadna închisă în Gulag, unde va supraviețui 16 ani. Țvetaeva aproape că nu mai scrie poezie, se dedică traducerilor. La începutul războiului se evacuează la Elabuga. Nu are un loc de muncă, nu are o casă. La 31 august 1941 se...
27 poezii, 0 proze
Traian Chelariu
Traian Chelariu, fiu al meleagurilor sucevene, din Darmanesti, a functionat între 1964-1966, a functionat la Suceava ca lector de psihologie la Institutul Pedagogic de 3 ani. Autor al unei opere literare atât de promitatoare, variate si valoroase, cuprinzând deopotriva versuri, proza, teatru, cugetari, memorii - din care 8 volume i-au aparut în ultimul deceniu al epocii interbelice, iar alte 5 carti postum - Traian Chelariu ar fi putut, în vremuri normale, prin eruditia si temeinica sa pregatire profesionala (avea studii superioare de filologie, psihologie si filosofie urmate la Cernauti si aprofundate la Roma si Paris, unde îsi luase si doctoratul în filosofie; cunostea si vorbea fluent limbile germana, franceza, italiana, rusa, ucraineana, spaniola) sa faca o stralucita cariera universitara si, totodata, sa-si continue, sa-si sporeasca si împlineasca opera începuta.
3 poezii, 0 proze
Petre Solomon
Petre Solomon (n. 15 februarie 1923, București - m. 28 octombrie 1991) a fost un scriitor și un traducător evreu din România. Urmează Liceul Comercial „Cultura”, apoi cursurile Colegiului pentru evrei „Onescu”, până în aprilie 1944, când pleacă în Palestina, de unde revine în august 1946. În continuarea studiilor de limbă și literatură engleză, începute în cadrul cursurilor organizate de „University of Cambridge” la Haifa, își ia licența la Facultatea de Litere a Universității din București. Lucrează un timp în redacția Editurii „Cartea Rusă” și apoi la Agerpress, de unde este scos în 1952, după excluderea din partid, din pricina interludiului palestinian. A debutat în toamna lui 1944 cu versuri în revista „Orizont”, publicând de-a lungul anilor mai multe volume de poezii: Lumina zilei (1954), Drum spre oameni (1956), Relief (1965), Între foc și cenușă (1968), Umbra necesară (1971), Exerciții de candoare (1974), Culoarea anotimpurilor (1977), Timpul neprobabil (1985), Hotarul de...
2 poezii, 0 proze
Dem. Iliescu
Dumitru Iliescu (Dem. Iliescu) Bibliografie: "Piatra cu lilieci" (Buzău, 1931) Colaborări la ziare și reviste: Universul literar și artistic, Floarea de foc, Viața literară, Curentul, Carnet literar, etc. În manuscris: "Ofrandă pentru fata anonimă" Era un entuziast, care, ca mulți alții, s-a angajat în tinerețe în Mișcarea legionară, fiind un idealist iremediabil. Mai întâi ne-a povestit viața lui, anturajul și cele 7 minuni ale Buzăului, din care rețin doar două: Crângul (celebrul parc) și Vulturul Ilie. Apoi, povestea romantică a căsătoriei: ca tânăr avocat, avea 28 de ani și scria câte un articol în presa locală, cu caracter literar. Într-o zi se plimba prin parc și tocmai admira o fetiță care circula cu un caiet în brațe. Când a ajuns în dreptul lui, fata s-a oprit și l-a rugat să-i acorde puțin timp, cerându-i să citească manuscrisul unui roman și să-și dea cu părerea dacă poate fi publicat sau nu. Ulterior s-au căsătorit. Au început persecuțiile politice, care au culminat cu...
1 poezii, 0 proze
Ruga de inceput
de Toth Alexandru
Cu tine,cu mine Cu noi amandoi Incepe iubirea. Noi,suntem noi! Si nimeni altii. Mici dumnezei Ce stau pe tronuri Facute de ei. Cu mine,cu tine Cu noi amandoi Incepe totul. Totul e-n noi!
Uneori mă îndepărtez de mine
de Silviu Somesanu
Peste un timp o să ies la lumină, nu-mi place să-mi las adevărul să se piardă-n mulțime. Aproape-n fiecare zi rup câte un gând și-l arunc în urmă zâmbind, încerc altul cu ideea de pasăre ce mă face...
Balada șefului de post
de Costel Stancu
Plutonierul Alampie își făcu cruce și merse mai departe. Șoseaua, tare, grunjoasă, plină de pietre și gropi, semăna cu spinarea unui animal preistoric Își netezi cu palma buzunarul din dos, biletul...
Doru Popovici
de Cristian Neagu
O icoană veche de lemn afumat La care, candela mai stă aprinsă În casa nopților cu îngeri din Banat, Îmi reconfirmă rădăcina bine prinsă De pulberea osemintelor sacre Prin care, spre foaia verde, Se...
Visul
de Iris Cruceru
Avusese un somn agitat si se trezi devreme, cu o senzație de epuizare fizică și sufletească ce o făcu să mai lâncezească în pat o bună bucată de vreme, mai ales când descoperi că locul de lângă ea...
Pace-n veșnicie, ție cel de dincolo de dincolo!
de Cirstea Nicolae
În urmă cu ceva vreme, când, după aproape 20 de ani de alte priorități m-am reapucat de scris, am poposit cu scrisele mele pe un site nou înființat. Dinamica întâlnită acolo m-a făcut să scriu iar și...
Haotic pământ
de Constantin Popa Istrițeanu
„Poem dedicat miilor de refugiați din lumea întreagă” Călcăm pe pietre de zid, Zid demult zidit Demult năruit Poate a fost un început De zid chinezesc mai mic Acum călcăm pe pietre din el Și gândul...
Primele dureri
de mihai traista
Se zvonește prin tot felul de zapisuri și pisanii prăfuite, precum că eu Mihai întâiul și singurul prunc și domn al curții părintești dintr-un mic cătun din Maramureș, m-aș fi lumit în anul Domnului...
Unde-i primăvara mea?
de Ioan Grigoraș
- Copacii torc sub pătura de nea, În geamul meu nu râde nicio floare, La meteo se-anunță doar ninsoare, Pe unde oare-i primăvara mea? Pe ce meridian o fi? Nu știu! Dau telefoane, semnele astrale Îmi...
Gând aseară
de Ștefan Petrea
Cuvânt avere ne-au lăsat strămoșii, Cu el ne înălțăm până la Ceruri, Tărâm fierbinte ori în fade geruri Din locul unde viețuiesc frumoșii. Grăbim simțirea noastră în eteruri Păcatul ne mai stinge-n...
