"Referent la parlament" – 7277 rezultate
0.04 secundeMeilisearchHaralambie Grămescu
Haralambie Grămescu (18 ianuarie 1926, Plenița, județul Dolj - 2003) este un poet și traducător. Este fiul Elisabetei (născută Odinescu) și al lui Ionel Grămescu, țărani. Frecventează Facultatea de Medicină la Cluj (1945-1949), Școala de Literatură „M. Eminescu\" la București (1950-1952) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1964-1965). Între 1950 și 1972 este, pe rând, referent la Uniunea Scriitorilor, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară\" și „Luceafărul\", lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului\", dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. Grămescu urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta,...
1 poezii, 0 proze
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
VFVictor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
GNGeorge Nimigeanu
Bucovineanul George Nimigeanu s-a născut, la data de 24 mai 1909, la Tereblecea (jud. Rădăuți), și a decedat, la data de 5 decembrie 1987, la București. A făcut liceul la Siret și Coțmani și a urmat studii universitare de geografie, între anii 1929-1935, la Universitatea din Cernăuți. George Nimigeanu a făcut parte din gruparea „Iconar” și este unul din cei 14 poeți din antologia lui Mircea Streinul. A fost profesor de liceu la Cernăuți și și-a susținut apoi doctoratul (1945) cu lucrarea „Huțanii din Bucovina”. A devenit profesor la Universitatea din București și a activat ca referent științific la Institutul de Cercetări Geografice. Din păcate, în donația de la „Fondul Bucovina”, nu i s-a păstrat chipul în vreo fotografie, singura cere-l înfățișează fiind cea publicată de Emil Satco în „Enciclopedia Bucovinei”.
1 poezii, 0 proze
ȘFȘerban Foarță
Șerban (Nicolae) Foarță n. 8 iulie 1942, la Drobeta-Turnu Severin este un poet român contemporan. Părinții săi sunt Nicolae Foarță, medic, și Yvonne Foarță, născută Burger, profesoară de muzică. Căsătorit, fără copii; prima soție, Maria Galetariu, decedată; recăsătorit cu Ildikó Gábos. Studii (primare, gimnaziale și liceale) la Turnu Severin, Liceul Traian, între 1949-1960. Studii universitare la Facultatea de Filologie a Universității Timișoara, între 1960-1965, secția română-germană. Doctoratul la Universitatea Timișoara, 1978, cu o teză asupra poeziei lui Ion Barbu. Alte activități profesionale: de profesie critic literar, scriitor, liber profesionist (cu excepția câtorva luni: martie-noiembrie 1969, când este referent literar la T.N.T și, respectiv, corector la revista Orizont) până în 1990. Director al Teatrului Național din Timișoara (1990-1991); profesor, din 1992, la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, secția Jurnalism (de la 1 septembrie 2005,...
145 poezii, 0 proze
ȘFȘerban Foarță
Șerban (Nicolae) Foarță n. 8 iulie 1942, la Drobeta-Turnu Severin este un poet român contemporan. Părinți săi sunt Nicolae Foarță, medic, și Yvonne Foarță, născută Burger, profesoară de muzică. Căsătorit, fără copii; prima soție, Maria Galetariu, decedată; recăsătorit cu Ildikó Gábos. Studii (primare, gimnaziale și liceale) la Turnu Severin, Liceul Traian, între 1949-1960. Studii universitare la Facultatea de Filologie a Universității Timișoara, între 1960-1965, secția română-germană. Doctoratul la Universitatea Timișoara, 1978, cu o teză asupra poeziei lui Ion Barbu. Alte activități profesionale: de profesie critic literar, scriitor, liber profesionist (cu excepția câtorva luni: martie-noiembrie 1969, când este referent literar la T.N.T și, respectiv, corector la revista Orizont) până în 1990. Director al Teatrului Național din Timișoara (1990-1991); profesor, din 1992, la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, secția Jurnalism (de la 1 septembrie 2005,...
0 poezii, 0 proze
SDStefan Doru Dancus
DATE PERSONALE Nume: Ștefan Doru Dăncuș; Data, locul nașterii: 4 august 1968, loc. Ieud, jud. Maramures; Domiciliu : Târgoviște, Str. Tony Bulandra, bl. 25, Sc. A, Ap. 8, jud. Dambovita, România E-mail: dorudancus @yahoo.com Telefon: 072-444.35.87 Studii: Liceul de Mine, Petrol, Geologie (absolvit în anul 1986); Stare civila: căsătorit, doi copii 1986-1989: efectuat stagiul militar în Constanța; 1990-1993: referent gradul IV la Arhivele Naționale Baia Mare și referent gradul I la Arhivele Naționale Sibiu; colaborator al publicațiilor: “Graiul Maramureșului”, “Gutinul”, “Evenimentul sibian”, “Rondul” August 1993: demisie din cadrul Arhivelor Naționale, șef departament “Speciale” al cotidianului “Clipa”, redactor al cotidianului “Rondul”; Mai 1994-octombrie 1995: redactor sef al revistei săptămânale “Gazeta de Sibiu”, corespondent al săptămânalului național “România”; Octombrie 1995-septembrie 1997: redactor șef al Departamentului “Sociale” al Radioteleviziunii Sibiu, redactor șef al...
223 poezii, 0 proze
Alfred Moșoiu
Născut în 8 octombrie 1890, la Galați, Alfred Moșoiu urmează studiile liceale la "Sf. Sava" din București și cele universitare la Paris (științe juridice). Va tipări în capitala Franței și o plachetă de versuri (1912), în prelungirea unei activități poetice începute în țară, continuate la reîntoarcere în patrie (1915), mai ales în revista Flacăra, din al cărui grup face parte. Carieră, în special, de autor dramatic și publicist. Referent literar, vreme îndelungată, la Casa școalelor. Decedează în 1932. OPERE (poezii): Sonete, Buc., Minerva, 1910; O toamnă, Paris, Belle Edition, 1912; Sufletul grădinei, Buc., Casa școalelor, 1920; Antologie, făcută de Corneliu Moldovan, Buc., Casa școalelor, 1923; Poezii, Buc., Casa școalelor, 1927. COLABORÃRI: Gazeta Transilvaniei, Flacăra (1915-1916, 1921-1923); Luceafărul (1919); Sburătorul (1919); Citiți-mă (1921); Universul literar (1926) etc.
2 poezii, 0 proze
VDVirgil Diaconu
Biobibliografie VIRGIL DIACONU Sunt membru al Uniunii Scriitorilor din România. În prezent lucrez ca referent presă și publicații la Centrul Cultural Pitesti. Director al revistei Cafeneaua literară (apariție lunară). Membru în consiliul de conducere al Filialei Pitești a U.S.R. Colaborez la revistele „Convorbiri literare", „Vatra”, „Viața Românească”, „Dacia literară”, „Luceafărul", „Calende", „Echinox", „Suplimentul literar al Scânteii tineretului", „Universitas", „Tribuna", „Familia", „Argeș", „Litere", „Reflex", ,,Ardealul literar și artistic", „Provincia Corvina", „Bucovina literară”, „Axioma” etc. În ianuarie 1990 am editat la Pitești, împreună cu poeții Mircea Bârsilă și Aurel Sibiceanu, revista de cultură ,,Solstițiu" (24 p.). Ianuarie 1997 - aprilie 2002: redactor responsabil la ,,Săgetătorul" (8 p.), suplimentul literar-artistic al cotidianului ,,Argeșul", cu apariție săptămânală, pe care l-am inițiat și redactat la Pitești. Din ianuarie 2003 sunt director al revistei...
14 poezii, 0 proze
ACAngi Cristea
Angela - Melania Cristea (pseudonim literar Angi Melania Cristea) cetatean roman de origine macedoneana Studii : Universitatea din Craiova , Facultatea de Litere Alte job-uri : Coordonator Trupa de teatru Effect - Casa de Cultură,, Traian Demetrescu ,, - Craiova , coordonator cenaclu literar Clubul scriitorilor Macedoneni (Asociatia Macedonenilor din Romania - Filiala Craiova) Presedinte Asociatia Macedonenilor Dolj Redactor revista ,,Manifest ,, ( revistă online pentru tineri , Craiova) Profesor de Limba Română la Liceul de Arte ,,Marin Sorescu ,,din Craiova Referent cultural Asociatia Macedonenilor din Romania- Fliala Craiova Publicații : 1. ,,Nichita Stănescu. Inovații lingvistice ,, de Angela Cristea , Editură Gazetă de Sud , anul apariției : 2008 2.,, Tentația absolutului în teatrul lui Camil Petrescu ,, de Angela Cristea , Editură Gazetă de Sud , anul apariției : 2008 3.,, Personajul feminin în proza romanească,, de Angela Cristea , Editură Gazeta de Sud , anul apariției : 2010...
222 poezii, 0 proze
Referent la parlament
de Dumitru Sava
Povestirea este, în integralitatea sa, reală şi episodul s-a petrecut cu ceva ani în urmă. Pe vremea când credeam că sunt şi eu Cineva, după ce urcasem, cu trudă, treptele lui “cineva să facă...”,...
Istoria mai nouă a României are aceeași vârstă cu cea a Germaniei
de Anton Potche
„Cultură în discuție” se numește o serie de discuții organizată de mai multe organizații cu profil universitar, religios și social din orășelul Eichstätt, în care se află singura universitate...
Referendum
de Sorin Olariu
Puțin după evenimentul La care asistăm acum O să vedeți că parlamentul Va face referen…dum-dum!
Se marita Nausicaa?
de Vanghele Ion
-Ce nu te lasă în pace, Măria Ta?- repetă Areta- Păsărelele acestea care cântă atât de frumos? Apropo: cum pot ele să cânte înainte de micul dejun, când mie, cât sunt eu de regină, îmi chiorăie...
Cine dă lecții
de alexandru petria
În aceeași zi în care președintele României ne-a stupefiat cu afirmația că Regele Mihai a fost un „trădător” și „slugă la ruși”, 22 iunie, Andrei Pleșu a publicat, în cotidianul „Adevărul”,...
Refren la modă
de Sorin Olariu
\"Doamne, ia-mă și mă du Unde-s bani și lucru nu...\" Cânta unul cu talent Și-a ajuns. E-n Parlament.
Refren la modă
de Sorin Olariu
"Ia-mă, Doamne, și mă du Unde-s bani și lucru nu!..." Fredona el, cu talent, Și-a ajuns. E-n Parlament!
Articol postat pe Agonia.net, premiat de... Națiunile Unite
de Ghinea Nouras Cristian
La sediul reprezentanței Națiunilor Unite din București - United Nations House din Bulevardul Primăverii, a avut loc în data de 26 iulie decernarea premiilor naționale de jurnalistică oferite de...
Lira Tracă versus Coroana Sfântului Ștefan
de Miron Manega
Atacurile concertate asupra culturii și spiritualității românești (în speță împotriva identității naționale) se fac pe toate căile, din toate părțile și cu toate armele. Principalul „combatant” în...
Arab sau musulman...?
de Alexandru
Inca n-am omorat pe nimeni. Nu am dorit moartea nimanui (inca). Si sper ca nici nu o sa ajung sa o fac! Insa astazi am hotarat ca Islamul a MURIT. Ca civilizatie in primul rand si ca religie in cel...