"Proces creator" – 2913 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DZdiana zarioiu
Nume si prenume: Zarioiu Diana Studii: in proces de terminare et cetera
3 poezii, 0 proze
GEGheorghinete Elena-Diana
M-am nascut din vaporii de apa care si-au reluat ciclul in Dunare...trec printr-un continuu proces de sublimare. Am inceput pe la sfarsitul liceului sa tricotez un ciorap.Am luat sculuri de medicina si chimie, si intre timp am privit.Rezultatul? Neant...mi-am bagat piciorul in ciorap...era neterminat. Acum vreau sa reiau firul de medicina...e verde, asta-i culoarea mea, ma reprezinta. Poate voi termina ciorapul, poate nu. Cine stie? Eu nu. Stii tu?
2 poezii, 0 proze
RCRemus Cretan
Sunt conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, Departamentul de Geografie, specializat in geografie sociala si economica (probleme etnico-religioase, toponimie, globalizare si dezvoltare economica regionala).Anul trecut am debutat in reviste de poezie, iar anul acesta in proza.Am sub tipar un volum de poezie si in plin proces de creatie un volum de proza.
254 poezii, 0 proze
GFGeorge Filip
George Filip s-a născut la Tuzla, judetul Constanta, la 22 martie,1939. Este fiul lui Pandele si al Floarei, strănepoată a marelui poet Octavian Goga. Urmeaza scoala primara în comuna natală, iar liceul l-a continuat la Bucuresti. Datorita atitudinii sale neagreata de „democratia romaneasca” a acelor timpuri si a propagarii genului de poezie „incomoda” a fost judecat public la Turnu Severin si arestat. În 1977, după alti ani de privatiuni si suferinte, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului si a cerut protectia Ambasadei americane. In urma aceste actiuni, i s-a intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla. Si-a facut debutul în România cu 4 volume pe tematici diferite. A parasit tara la 7 ianuarie 1979. Dupa peregrinari in Austria, Germania si Franta se stabileste in Canada. Alegand Montrealul ca oras de resedinta, poetul s-a numărat printre fondatorii Centrului Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba română, redactor la revista multiculturală...
20 poezii, 0 proze
FCFrançois Coppée
Poète parnassien, auteur dramatique, conteur, il publia Le Reliquaire en 1866, Les Intimités en 1867, Les Humbles en 1872, plusieurs poèmes à des dates diverses ; au théâtre, il donna à l'Odéon Le Passant en 1869, Severo Torelli en 1883, Les Jacobites en 1885, au Théâtre-Français Le Luthier de Crémone en 1877. Nommé archiviste de la Comédie-Française en 1878, il démissionna après son élection à l'Académie qui eut lieu le 21 février 1884 en remplacement de Victor de Laprade et fut reçu le 18 décembre 1884 par Victor Cherbuliez. François Coppée a prononcé le discours sur les prix de vertu le 16 novembre 1893. En 1898, il entra dans la politique militante à l'occasion du procès célèbre ; il défendit par la plume et par la parole, avec une généreuse ardeur, les institutions militaires, religieuses et sociales qui étaient attaquées avec violence, et il fut l'un des fondateurs de la Ligue de la Patrie Française dont on le nomma président d'honneur. Il fit partie de la Commission du...
1 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
NCNeacșu din Câmpulung
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Brașov unde se pastrează și astăzi. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner a fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. Din acea vreme mai există și alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea. Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau...
1 poezii, 0 proze
MSMarian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
GCGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
JCJean-Marie Gustave Le Clézio
Motivația Juriului Nobel: „Autor al inovațiilor, al aventurii poetice și al extazului senzual, explorator al umanității aflate deasupra și dedesubtul civilizației dominante.” Jean-Marie Gustave Le Clézio, sau J.M.G. Le Clézio (n. 13 aprilie 1940 în Nice) este un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 și câștigător al Premiul Reanaudot în 1963. În 45 de ani de activitate scriitoricească, Jean Marie Gustave Le Clézio a scris peste 50 de cărți. Opera sa cuprinde romane, eseuri și traduceri din mitologia indiană. Autorul francez a recunoscut, în numeroase rânduri, că printre scriitorii care l-au influențat se numără Hemingway și Faulkner. El a devenit cunoscut la 23 de ani, datorită romanului său, „Procesul verbal” (Le proces verbal), care a fost nominalizat la Premiile Goncourt. Într-un sondaj de opinie realizat de revista Lire, în 1994, 13% dintre cei chestionați și-au exprimat părerea că Le Clézio ar fi „cel mai mare scriitor de limbă franceză” aflat în...
0 poezii, 0 proze
Proces creator
de Riana Irimie
Ideea de piatră nu se mișca... piatra era o formă-gând, care, într-o clipă, era iarbă, în alta era pasăre, completându-se cu o altă formă gând... Într-o deplină bucurie, s-a desprins o secvență de...
Străfulgerarea poetică
de Nincu Mircea
În momentul în care prin mâna poetului, ca prin lumina unui fulger, din gând cuvântul se naște și se lasă descoperită de vedere, imaginea poetică dobândește expresivitate temporală. În acest proces...
Abrutizarea iepurelui de stepă
de marin badea
La 9:55, a venit Muc cel Mic. De fapt, doar a vrut să te facă atent: Băă, sper că nu ai uitat de mine, sunt și eu pe-aici! A avut 4,7, o nimica toată, doar s-a zgâlțâit puțin scaunul pe care stăteai,...
adevărul frumuseții
de Constantin Enianu
Michelangelo Buonarotti este un nume legendar. Contemporanii săi îl venerau ca pe o divinitate, iar moștenirea sa artistică, de la „David” la „Capela Sixtină”, rămâne impresionantă și emoționantă....
Cunoaștere și creator
de Cucu Constantin
Cunoașterea umană are și a avut dintotdeauna limite. Este posibil ca aceste limite să persiste până la dispariția speciei noastre și ca realitatea, atunci când este disecată în profunzime, să se...
George Cotos, un creator de noi universuri
de Constantin Severin
Pictorul Georges Cotos, bucovinean născut la Straja, care trăiește de peste 50 de ani în Franța, are o scriitură plastică densă, care impresionează în cele mai multe tablouri prin imensa concentrație...
Femelismul-manifest literar
de Nache Mamier Angela
Viața unui creator nu poate fi nici rezumată nici explicată. Poezia este peste tot și adevărul orișicui îi aparține, relativ ori derizoriu. Poezia m-a învățat că este « drum interior », în « căutare...
Sacralizare, valoare religioasă, valoare etică
de Elena Malec
Sacralizarea este un proces de venerare, adorare, idolatrizare. Sacralizarea este relația stabilită între ființa umană, grupul de ființe umane și obiectul sau ființa (mai tîrziu noțiunea abstractă)ce...
Osmoza planetara
de Alexandru Ciobanu
Osmoza este un proces natural despre care omul a aflat destul de recent (250 de ani). Fără osmoză viața nu ar fi putut fi inventată, la dispariția osmozei viața nu va supraviețui. Osmoza este un...
Daniel Stuparu, sau imaginea literaturii elitiste
de Fluerașu Petre
Astăzi publicul mainstream nu mai are răbdare, iar creatorii care vor să se impună trebuie să se adreseze folosind un limbaj și un fond ideatic familiare acestora. Cu toatea acestea, există segmente...