"Preotii si credinta" – 1207 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ITIosif Trifa
Parintele Iosif TRIFA Preotul Iosif Trifa s-a nascut la 3 martie 1888 în comuna Certege, judetul (pe atunci) Turda, ca cel de-al patrulea - din cei sase - fiu al familiei Dumitru si Ana Trifa. Pe linia descendentei paterne, bunicul lui Iosif Trifa (tatal lui Dumitru) a fost unul din centurionii si oamenii de încredere ai lui Avram Iancu. Între 1895-1889 Iosif Trifa urmeaza scoala primara în satul natal, apoi cursurile gimnaziale în Brad si Beius. În 1907 se înscrie la Academia Teologica din Sibiu. În 1910, prin “Decret învatatoresc”, obtine titlul de învatator la Scoala Poporala din comuna Vidra de Sus, protopopiatul Câmpeni (învatamântul românesc din Ardeal fiind confesional, preotii, în cele mai multe sate, erau si învatatori). În acelasi an obtine si “Atestatul de Cualificatiune” pentru misiunea de preot. În anul scolar 1910-1911 îsi începe activitatea ca învatator în Vidra de Sus. Aici o cunoaste pe Iuliana Iancu, nepoata dinspre frate a lui Avram Iancu. Se casatoresc în toamna...
3 poezii, 0 proze
CMConstantin Miu-Lerca
Constantin Miu-Lerca s-a născut la 15 august 1908 în comuna Cacova, azi Grădinari, județul Caraș-Severin. A fost multă vreme ziarist și profesor de matematică și fizică. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Între cele douâ războaie a colaborat la revistele : Azi, Floarea de foc, Gîndirea, Prepoem, Viața literară, Vremea, Gînd românesc, Societatea de mîine, Familia, Universul literar, Brașovul literar, Luceafărul, Fruncea, Revista Institutuluî social Banat-Crișana ș. a. După 23 August 1944 a colaborat la: Scrisul bănățean, Generații, Orizont, Timișoara și Albina, București. "După cum spune poetul însuși,s-a născut din „neam de preoți și țărani ” (v.11 poeți bănățeni,Ed.Vrerea,Tim.,1942,p.57) în localitatea Cacova (azi Grădinari) din fostul județ Caraș în anul 1908. - Rămânând orfan de ambii părinți,a fost crescut de un unchi, Lerca, al cărui nume l-a preluat. - După ce termină liceul la Lugoj,se consacră gazetăriei.A fost redactor la publicațiile „Vestul ” (Timișoara) și...
1 poezii, 0 proze
Victor Jara
Victor Jara s-a nascut pe data de Septembrie 23, 1932 in Lonquen, un mic orasel din Chile. Parintii sai erau tarani. Tatal lui, Manuel, era un muncitor pe cand mama sa, Amada, facea tot felul de treburi marunte pentru bani. Tatal lui Victor avea probleme cu bautura si avea obisnuita sa o bata pe Amanda. Dupa cativa ani, Manuel se muta in alta parte sa lucreze ca fermier iar Amanda a ramane singura sa-si creasca copii. Mama lui Victor muncea din greu, avea o viziune foarte optimista in viata si credea in puterea educatiei. Ei ii placea sa cante la chitara ceea ce il invata si pe Victor. Amanda moare cand Victor avea varsta de 15 ani. Victor isi paraseste casa, abandoneaza studiile pentru a devenit preot, abandoneaza si preotia si intra in armata pentru putin timp. Se intoarce in Lonquen fara bani si proiecte de viitor. Incepe sa studieze muzica folclorica Chileana impreuna cu niste prieteni. Devine interesat de teatru si urmeaza Universitatea de Teatru din Chile. Devine din ce in ce...
0 poezii, 0 proze
Kamo no Chomei
Kamo no Chomei- poet, critic și eseist de origine japoneză- a trăit în perioada de tranziție de le epoca Heian la peioada Kamakura. S-a născut într-o familie de preoți șintoiști, în Kyoto. Și-a început cariera de poet la curtea imperială. A fost numit de împăratul Go-Toba membru al Inaltului Birou de Poezie (Wakadoro), unde a excelat ca estetician și critic literar. In anul 1204 a devenit preot budist și s-a retras în muntele Ohara, iar în 1208 s-a mutat în muntele Hino (lângă Uji, la sud de Kyoto). Chomei și-a definit idealul de pustnic în lucrarea sa “Hojoki” (Insemnări din coliba mea, 1212), un “zuihitsu” (însemnări la întâmplare) care a devenit lucrare de referință în literatura japoneză. Opere: se remarcă în antologia Shin Kokinshu și în alte antologii imperiale Culegerea de versuri Kamo no Chomei Shu (1181) Mumyosho (Insemnări fără căpătâi, 1211) Hojoki (Insemnări din coliba mea, 1212)
1 poezii, 0 proze
CGConstantin Virgil Gheorghiu
Constantin Virgil Gheorghiu, (n. 9 septembrie 1916, Războieni, în Moldova, România - d. 22 iunie 1992) a fost un diplomat român interbelic și un jurnalist, romancier și poet român din exil postbelic. Ca poet a publicat și sub numele Virgil Gheorghiu. Bunicul și tatăl său au fost preoți în localitatea Războieni. Între anii 1928 și 1936 a studiat la Liceul Militar "Regele Ferdinand I" din Chișinău. După ce a terminat liceul, a renunțat la cariera militară și a venit în București unde a absolvit facultatea de litere și filosofie a Universității din București. În 1943 a fost numit atașat de presă al ambasadei românești din Croația. Atunci a început lungul drum al pribegiei sale, trecând prin Austria în Germania, unde s-a refugiat 1944, pentru ca în 1948 să se stabilească în Franța, unde a publicat circa 40 de volume. În exil fiind, a urmat studii de teologie la Heidelberg, astfel că în 1963 a fost hirotonit preot la biserica ortodoxă română “Sfinții Arhangheli” din Paris, apoi episcop în...
2 poezii, 0 proze
CVCesar Abraham Vallejo
Cesar Abraham Vallejo s-a născut la 16 martie în 1892 în Santiago de Chuco, un orășel izolat din Nordul Peru-ului. Bunicile erau indience chimu, iar bunicii, printr-o stranie coincidență, erau amândoi preoți catolici. A fost mezinul unei familii cu 11 copii și a crescut într-un mediu extrem de religios. În 1910, Vallejo intra la Școala de filosofie și litere de la Universitatea din Trujillo, dar trebuie să o abandoneze din lipsa banilor. Între 1908 și 1913 a intrerupt studiile de mai multe ori, lucrând totodată ca profesor sau ca funcționar într-o plantație de zahăr. Cu această ocazie va cunoaște viata infernală și munca din zori și până la asfințit a peonilor pentru câțiva centavos și un pumn de orez. Acest episod îi va inspira atât poezia cât și orientarea politică. Vallejo se întoarce la Universitatea din Trujillor, la studii de literatură și drept, citind cu nesaț cărți despre determinism, mitologie și evoluție. După ce primește masteratul în literatură (1915), el continuă...
13 poezii, 0 proze
EAEndre Ady
Endre Ady, în maghiară Ady Endre, (n. 22 noiembrie 1877, Érmindszent, comitatul Sălaj, azi Ady Endre, județul Satu Mare – d. 27 ianuarie 1919, Budapesta) a fost un poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX, și ai literaturii maghiare în special. S-a născut în comitatul Sălaj (Szilágy) într-o familie de nobili dar săracă. Tatăl, Ady Lõrinc (1851-1929) agricultor, mama Pásztor Mária (1858-1937) provine dintr-o familie de preoți reformați. Ady Endre își începe studiile în Mincențiu, unde este elevul lui Katona Károly, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui Hark István. În 1886 continuă cu studiile liceale la Carei la liceul piarist. Din 1892 învață la Zalău. Face bacaleureatul in 1896. Prima poezie publică în 22 martie 1896 in jurnalul "Szilágy". În 1903 o cunoaște pe Diósy Ödönné, Brüll Adél (Léda). Léda locuiește la Paris și este soția unui om bogat. Ady se îndrogostește de ea, și o urmează la Paris. Léda devine muza lui Ady. Ady...
19 poezii, 0 proze
Preotii si credinta
de Vasile Serban
Îmbracă straie diferite, Vorbesc mereu de cele sfinte, Dar uită-n lăcomia lor Că omul s-a născut doar om. Au ridicat palate de ciment, Crezând că tot ce fac e drept. Dar au uitat, în fala lor, Că...
Predică la Duminica Tomei
de Cleopa Ilie
Predică la Duminica Tomei (Despre îndoiala în credință) Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut (Ioan 20, 29) Hristos a înviat ! Iubiți credincioși, În prima zi a Sfintelor Paști, seara, ne spune...
Sa fim uniti
de Camelia Tripon
Să fim uniți Există un substrat al conștiinței noastre care caută și cere lămuriri la tot ce ne preocupă în planul înțelegerilor profunde. Gândurile mele au rezonat cu lucrarea „Credința care mută...
Laic si ateu
de simon d. silvia
Laicizarea instituțiilor culturale nu este un proces de negare a credinței ci unul firesc , de evoluție în sensul adâncirii specializării fiecărui domeniu de activitate. Așa cum există psihologia ca...
Unui epitrop, despre preoție
de Velimirovici Nicolae
Unui epitrop, despre preoție (Scrisoarea a 149-a) I-ai auzit pe unii eretici spunând: Toți creștinii sunt preoți; ca atare, n-aveam nevoie de preoți anume, fiindcă tot omul botezat a devenit prin...
Predică \"Despre mila lui Dumnezeu\'
de Cleopa Ilie
Predică la Duminica a XX-a după Rusalii (Despre mila lui Dumnezeu) Și văzînd-o Domnul, I S-a făcut milă de ea și i-a zis: Nu mai plînge! (Luca 7, 13) Iubiți credincioși, Nici femeia cea văduvă din...
Viață misterioasă
de Cristina-Monica Moldoveanu
Părintele Irinel Azianul, preot în apropiere de Râmnicu Vâlcea, dusese o viață lungă și îndestulată în rugă, dar și în cunoaștere a lui Dumnezeu prin firea lui inteligentă și curioasă față de ceea ce...
Ziua de Pasti
de Dumitrache Sevastita
Ziua de Pasti Pentru toata suflarea Crestina, Ziua de Pasti e o zi de Lumina. Dupa Postul cel Mare, Fiecare crestin in rugaciune si rabdare, Intampina marea sarbatoarea religioasa, Ca pe ziua de...
Vampirul
de Buzatu Adrian
Vampirul Capitolul I I Nu mai e nici o ieșire de aici, o singură clipă în care să pot respira fără să fiu conștient de povara ce atârnă pe umerii mei. Privindu-mă în ochi observ golul amens al atâtor...
De ce ne place atât de mult \"Saint Valentines\"?
de Savatie Bastovoi
Sărbătorile traditionale sunt zâmbetul unui popor. E destul să nimeresti la una din ele ca să afli, fără cuvinte, o istorie de secole, uneori de milenii. La noi, la români, una din aceste sărbători a...
Un gand frumos
de PAULA LAZAR
Mă bucur atât de mult sa văd cum bisericuța din colțul străzii pe care locuiesc, se clădește deși încet și anevoios din lipsa banilor, cu multă sârguință și perseverență însă. Finalizarea...
Bătălia de la Varna
de Dimitrie Bolintineanu
Generalii pasă sub un cort creștin Unde-n cursul nopții lung consiliu țin. Acolo se vede regele Lehiei, Huniad, eroul țării Unguriei, Mari prelați ai papii, tineri cavaleri, Vlad al României cu mai...
La moartea Mădălinei Manole
de Ștefan Petrea
De moarte bate clopot în turlă de biserici Noi toți ce am iubit-o ca-n stană ne prefacem Și fiecare-n sine în sunete o-ntoarcem Cu părul ei cel roșu, cu ochii ei eterici. E-un roi de necuvinte, e-o...