"Prea mult pentru cel părăsit" – 20510 rezultate
0.05 secundeMeilisearchCristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
Adriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
nicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Blanariu Gelu
Născut pe 11 Martie 1986 într-un oraș minuscul din inima Bucovinei, la caţiva pași de mănăstirea Voroneţ! Am fost atras de mic atât de matematică și fizică (olimpic naţional în clasa a 11-a) cât și de literatură! Am ajuns cu sau fără voia mea într-un oraș mult prea mare pentru mine, acum sunt student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnici București și mă pregătesc să devin și eu un bun inginer... Sunt câteva cărţi care m-au marcat, dintre acestea cred că cel mai tare "De veghe în lanul de secară" de J.D.Selinger care m-a ajutat să-mi pun o anumita ordine în gândire!
8 poezii, 0 proze
Popa Viviana
Acum am inceput sa scriu poezii...am 13 ani, si locuiesc in Galati.Puteti comenta orice referitor la ele, important este sa fie citite! :) ~~~~~~ Am inceput sa scriu poezii acum 3 ani. Acum nu mai am 13, ci 16 ani, iar domiciliul nu este relevant. In decursul acestor 3 ani, m-am orientat catre latura umana a liceului, si anume sectia de filologie, lucru care, cred eu, m-a maturizat, deopotriva, in gandire si in scris. Am luat o pauza lunga... am lasat noi sentimente si trairi sa se adune si am asteptat o explozie poetica, acel ceva care sa ma determine sa ma exprim iar in scris cu usurinta cu care o faceam la 13 ani si, in sfarsit, acest lucru s-a intamplat, sau cel putin asa sper. Va prezint acum rodul creatiei mele actuale care, as indrazni sa spun, se ridica deasupra celei anterioare. ~Viviana. P.S. Chiar si la 13 ani, descrierea initiala mi se parea mult prea simplista, infantila si insipida. ~~~~~~~~~ Se pare ca explozia poetica are loc, pentru mine, din 3 in 3 ani. Si uite-asa...
37 poezii, 0 proze
Somesan Sergiu
Mereu am spus că pentru cititori este importantă opera unui scriitor și nu locul unde, mai mult sau mai puțin întâmplător, a venit pe lume. Dacă acest scriitor va ajunge celebru, se vor găsi destui biografi gata să-i descâlcească ițele biografice, iar dacă nu, cui îi va mai păsa de el? Dar ca să satisfac, totuși, niște minime curiozități am să spun că m-am născut la 8 decembrie 1954, în orașul Reghin, iar școala am făcut-o în prea multe localități pentru a le menționa pe toate. (Le amintesc pe cele unde am stat cel puțin un an, în ordine cronologică: Ocnița, Teaca, Lunca, Codlea, Petroșani, Brașov). De scris am început să scriu prin clasa a șasea, pe când învățam în Codlea și profesorul meu de română mi-a sesizat talentul de povestitor, îndemnându-mă să scriu. Iar pentru a scrie - mi-a spus el - trebuie să practic cât mai multe meserii pentru ca, atunci când voi ajunge scriitor - el era convins de asta - și voi scrie despre un personaj sau altul, să știu despre ce vorbesc. De aici...
130 poezii, 0 proze
tudorache gabriela andrada
sunt nascuta in zodia varsatorului.am inceput cu asta,pentru ca eu consider ca aspectele generale ale zodiilor spun mult despre caracterul unei persoane.imi place sa cred ca sunt o persoana buna,pentru ca sufletul este cel care te reprezinta.nu pun accent pe material,deoarece in ziua de astazi materialul deterioreaza interiorul.cam atat despre mine.. nu prea imi place sa ma descriu.
2 poezii, 0 proze
Ana Maria Damoc
Născută: întrun sat reședință de comună a jud. Iași, școală absolvită:prea puțină pentru a ma crede om de litere.........doar școala primară. 8 clase adică....nu că nu aș fi vrut mai multă invățătură dar mai mult nu s-a putut(nu vreau sa spun de ce) Publicații:Ziarul local Viitorul- dacă se pune în calcul și la fel în revista Împreună- o revistă pentru persoane cu dizabilități(scurte articole și poezii) Planuri de viitor:să obțin cât de cât aprecierea pe www.poezie.ro și să demonstrez că pot oferi mult mai mult decat și-au inchipuit unii...... Gânduri după care mă ghidez: Sunt cu atât mai optimistă cu cât viața mă încearcă mai mult...Caut înțelesuri chiar și-n cel mai infim fir de nisip,dar rămân atâtea intrebări fara raspuns...De va fi o viață lungă îndelung voi cauta viața și sensul ei(în oricare parte o fi el) Viața merge înainte...indiferent că o voi face târâș ori grabiș, dar o voi face și eu! Fiind mereu aceeași!
1 poezii, 0 proze
Diaconeasa Nicoleta
N-am talent.Adolescenta e perioada cand omul are grija de sufletul lui , il descopera, il modeleaza , il formeaza.Ne intereseaza mai mult valorile, sentimentele si gandurile noastre.Spre maturitate ... adio.Nu stiu unde dispar toate acestea , sper sa nu descopar prea tarziu.Si de aceea unii dintre noi se apuca sa scrie,sa compuna versuri, scenarii ...sau oricum , sa scrie:) A scrie despre sentimentele,trairile,gandurile tale e cel mai bun exercitiu pentru a te descoperi. P.S -cei care simt nevoia sa comenteze referitor la vreun text,dar nu au cont pe acest site o pot face pe profilul meu de hi5,accesand mai sus "pagina personala web"-sunteti invitatii mei:D
9 poezii, 0 proze
Sudu ionut
Sensibil, orgolios, irascibil si in acelasi timp simpatic, astea sunt cuvintele cu care mas putea sa ma descriu. caracterul meu ushor schimbator nu stiu daca este rezultatul astrelor sau al societatii in care traiesc, stiu sigur ca oricum as fii mereu voi fi iubit de cineva. ceea ce am putut afla pana la aceasta enigmatica varsta de 18 ani este ca in viata ceea ce iti trebuie cel mai mult este curajul, ca de multe ori trebuie sa imi cer si scuze, ca vorbele bune trebuie spuse atunci cand trebuie, si ca cea mai buna arma impotriva oamenilor rai este indiferenta. sunt crescut in cea mai reprezentativa familie din romania, cu bunici la tara, care din pacate s-au sins prea repde, dar suficient de tarziu incat sa nu imi fi trezit respectul si pasiunea pentru tot ceea ce reprezinta autenticitate si folclor. in ceea ce preiveste studiile, in prezent, sunt elev al "Colegiului National Gh. Munteanu- Murgoci" Braila.
1 poezii, 0 proze
Prea mult pentru cel părăsit
de Silviu Somesanu
Îmi spuneai să trec peste tot cea fost și să-ți uit chipul. Din clipa aceea s-au încurcat lucrurile, mi-am pierdut răbdarea așteptării în preajma unei femei dezbrăcate de virtute și prejudecăți ca-n...
Carte despre noi
de Marinescu Victor
Am fost plecat cu gândul și te-am uitat pentru puțin. Puțin pentru mine, dar tu l-ai trecut ca fiind un drum lung în care absența mea s-a făcut simțită. Crede că n-am fost departe. Doar gândul ți-a...
Probleme tehnice si alte probleme
de Radu Herinean
De o vreme, poezie.ro are niste comportari foarte ciudate privitoare la autentificarea autorilor inscrisi aici. Datorita lipsei de timp si a unor motive de sanatate (rezolvate :) nu am reusit sa...
Carte despre noi
de Marinescu Victor
Ieri a trecut, mâine a trecut și noi am ramas la fel. Încep să cred că rădăcinile noastre sunt mult mai adânci decât am încercat să le conturez prin cuvinte. Depașesc cu mult închipuirea noastră....
Când a plâns Mariușa?
de adina h
Trecuseră câteva luni de când mă despărțisem de Mariușa, timp în care m-am simțit ca o pereche de izmene purtate și lăsate pe frânghie la soare să se zvânte și uitate acolo. Na, uscați-vă,...
o carte cu multe calorii
de Cosmin Dragomir
O carte cu multe calorii - Robert Șerban – A cincea roată, convorbiri cu... - Câteodată, deseori, îmi pare că România seamănă atât de mult cu o instituție totală, și noi suntem, ne comportăm mereu,...
de albulescu victor alexandru
„ Cei ce călătoresc cu mijloace de transport în comun Se pot numi cu adevărat temerari!” Am părăsit „urbea natală” pentru a mă deplasa în județul învecinat la rude. Și fiindcă vremea este tot mai...
Povestile mele
de Lupu Radu
pentru Orest Nu știu de ce m-a cuprins deprimarea în acea dimineață de sfârșit de octombrie. Să fie toamna ce îmbătrânește cu fiecare zi ce trece, anunțând că domnia ei e trecătoare la fel ca viața...
Pași prin arhivele memoriei
de Cornel Galben
Imprevizibilul Gheorghe Izbășescu își scrie și rescrie opera cu o frenezie ce te pune în imposibilitatea de a ține ritmul lecturilor cu cel al aparițiilor sale editoriale. Și cum, de fiecare dată,...
Billie Jean nu era iubita mea
de Helena Schmetterling
I. sunt ca dracu de precaută. a nu dori să schimbi oamenii în niciun fel, a-ți fie teamă să nu care cumva să pășești prea gălăgios prin tihna vieților lor, a nu dori să le rearanjezi nici măcar vreun...
