"Poate este caraghios" – 20449 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
IAIon Andrei
Întâmplător sau nu, am ajuns pe această pagina de net, întâmplător sau nu, sunt oarecum legat sentimental de cineva care a publicat de mult aici și cum și eu cândva, demult (sunt vreo 10 ani de atunci) obișnuiam să scriu.. m-am gândit că poate este un loc nimerit pentru a publica "operele" mele.. peste care la drept vorbind.. de mult s-a așternut praful... Am sa vă rog doar să scuzați puerilitatea vârstei de 17-19 ani, vremea la care acestea au fost scrise... promit ca am să revin și cu texte mai actuale.
8 poezii, 0 proze
SSim
M-am născut într-o zi frumoasă de duminică în Vatra Dornei. Poate acesta este adevăratul motiv pentru care iubesc albul și iarna... Nu-mi știu calea și nu-mi cunosc destinul, dar îmi plac culorile vieții, cred în bunătatea semenilor și în iubire.
32 poezii, 0 proze
Razvan
Ma numesc Ivanescu Razvan Claudiu si locuiesc in Arad. Poate prima intrebare este de ce? De ce imi place poezie. Razspunsul este simplu. Pentru ca asa e firesc. E firesc pentru ca e omenesc sa ai o inclinatie catre frumos, catre cult si catre perfectiune. Prima poezie am scris-o cam prin clasa a VIII si este o poezie dedicata mentorului meu Nicolae Labis, a caru viata a fost rapita de un mister, iar de ultima mea poezie nu va pot spune cand va fi. Probabil niciodata. Va multumesc.
2 poezii, 0 proze
CRCernamorcenco Rebeca
..... Cand esti suparat scrie si nimic nu va putea sta in calea fericirii... Sunt mica, am 12 ani si de aceea poate nu am o biografie, sau realizari in viata. Insa as vrea sa devin cunoscuta in acest domeniu.Cu ajutorul vostru as putea macar sa imi imbunatatesc tehnica scrierii. Stiu, poate ziceti ca este doar un vis al unui copil, insa sunt mai matura, deoarece poeziile mele exprima mai mult tradarea, iubirea si viata. Accept orice critici, sfarturi si comentarii!
11 poezii, 0 proze
Camelia Bortos
Cuvantul este cea mai puternica arma pe care omul o mosteneste de la viata. El poate capata forme, chiar si culoare, poate schimba ganduri si sentimente, chiar daca nu poate fi atins. Sunt prea tanara, prea simpla si nestiutoare ca sa plamadesc titani din simple versuri, dar imi place sa cred ca-ntr-o zi voi avea si eu acea bagheta magica la varful degetelor, care sa-mi permita sa redau mai mult decat episoade cotidiene si teme comune. Pana atunci voi scrie, voi fi elevul model si criticul propriu.
2 poezii, 0 proze
Onu Lucian
Viata este mult prea importanta pentru a fi luata in serios. Poate ca de aceea astept sa prind timpul in pumni si sa-l strang acolo ca pe coaja de nuca...
1 poezii, 0 proze
VCVlad Colceriu
Poezia este stilul literar care permite gândului să exploreze fără limite – un mediu unde spațiul, timpul și chiar bunul simț devin maleabile, deschizându-se în absolut orice direcție. Ea este suportul pe care cuvântul poate lua orice formă și crea orice conținut, transcendând convențiile și constrângerile obișnuite. Mai mult decât o simplă artă a cuvântului, poezia este un mesaj universal, un limbaj care poate exista independent de receptor. Cititorul poate fi oriunde sau nicăieri, iar prezența sau absența lui rămâne neesențială pentru existența poeziei. Poezia este, așadar, o manifestare a libertății absolute, un univers în care sensul se naște și se conturează liber, rămânând fidel doar sieși.
79 poezii, 0 proze
PGPaul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
CCCiprian Ciuciu
(...) Ceea ce e deopotrivă fascinant la Ciuciu este că proza lui poate fi ușor dramatizată, lejer dramatizabilă, fără să dea senzația de scenariu premeditat, el face ieșirea rostirii în act; povestește un act; povestește un act de mimică chiar; teatrul devine în subtext ca suport tehnic de înțeles compulsivul necesar afișării personajului. Există un fir roșu care străbate prozele scurte ale lui Ciprian Ciuciu, o problemă a comunicării pusă altfel, același falling down care este vădit alimentat de un filon patologic cît și de o hipersensibilitate pe care autorul o pasează personajelor sale. La bun exemplu Gregor Samsa nu se mai metamorfozează în gîndac ci trăirile lui și le substituie posibilelor trăiri ale nefericitei viețuitoare de pămînt, parca amintind de proaspăta abordare hollywoodiana din „Armata celor 12 maimuțe” sau „Girl interrupted”. Ce mai aduce prozatorul debutant este plasarea simbolurilor pe post de recursuri de stil și de manieră. El îi conferă personajului atributul de...
62 poezii, 0 proze
Nicolae Serban
îți este foarte dor! mosorul taie in femeia pe care n-o mai iubești decât cu tălpile picioarelor. când calci pe nisip întodeauna îți rămâne întipărită iubirea. auzi cum creapă catepeteasma! din Iad nu se poate auzi nici o aripă de inger,doar o crăpătura din catepeteasma,din care din când in când câte unul ,din noi își scuipă păcatele, îngropate intr-un popă păcătos.
69 poezii, 0 proze
Poate este caraghios
de elena gheorghiu
Poate este caraghios, Însă este și bizar. Toate-ți merg numai pe dos, Viața asta-i un bazar, Unde poți vinde gogoși, Și mai calde și mai reci. De atatea griji suntem roși, Vrei să zbori și tot să...
Poate este caraghios
de elena gheorghiu
Poate este caraghios, însă este și bizar. Toate-ți merg numai pe dos, viața asta-i un bazar, unde poți vinde gogoși, și mai calde și mai reci. De atâtea griji suntem roși, vrei să zbori și să tot...
Personaje noi în aceleași vechi povești ale lumii
de Roman Anamaria
Deși aproape toată acțiunea romanului se petrece pe parcursul a doar două zile, – zilele celor două solstiții de peste an, – e destul timp pentru ca poveștile lumii să se repete: O Marie naște un...
Ce ne învață intelighenția romanească
de Octavian Georgescu
Iaca o mostră dintre cele mai osebite: “Dragă George (Pruteanu), dă-mi voie să-ți spun ceva în amintirea întîlnirii noastre de pe Valea Vinului: Adrian Copilu’ Minune e un om de treabă. Tu însă ai...
Pădure de gânduri
de Daniela Slapciu
Și viața mea se taie în foi de vorbă. Plecat-am la drum lung spre mine, să mă mai văd, să mă întreb de-s bine, ce mai fac. Și ce pustiu era în mine; eram doar eu singură. I E mai bătrân ca mine...
O plimbare cu Salvador Dali
de Andrei Contiu
Sunt nespus de bucuros, pentru că nu mă așteptam să accepte atât de ușor să iasă la plimbare cu mine. Este în fond, un personaj cât se poate de ocupat! Ca să ajungem în parc, va trebui să coborâm de...
Între intenție și percepție
de Neneea
De multe ori apar discordanțe semnificative între ceea ce se spune și ce se înțelege. Motivele ar fi diverse. Fie claritatea mesajului lasă de dorit, fie contextul în care enunțul este lansat nu e...
Ulița lupilor - I I -
de Emil Iliescu
Când prin lucárna lăptoasă a dimineții se ridicară timizi plăcuții zori, Robert Craven aștepta lângă han, alături de un roib înșeuat. Era îmbrăcat într-o pelerină scurtă de postav ce împrumuta ceva...
poate sunt și eu o furtună
de ștefan ciobanu
da podul de piatră s-a dărâmat imaginea prezentatorului de la știri este distorsionată ceva se întâmplă afară fără știrea noastră scoatem pe ferestre capetele caraghios de imense și vedem păsările...
Victor, clovnul din mine
de Bejliu Anne-Marie
Arena nu este mare, totuși Victor, clovnul din mine, stă împietrit în centrul ei, în picioare, cu ceva în mâini, foarte foarte atent… Aude o voce care-l întreabă: ce este iubirea? Privește puțin...