"Pluteau în somn ca păsările fără aripi" – 4615 rezultate
0.11 secundeMeilisearch
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
SHSven Hassel
Sven Hassel (numele său adevărat Sven Pedersen) s-a născut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, în Danemarca, într-o familie de oameni simpli, muncitori. La varsta de 14 ani a intrat in marina comerciala ca "baiat de cabina" pana in 1936. In 1937 Hassel s-a mutat in Germania pentru a se inrola ca voluntar in armata. Într-un interviu în 1990,el a spus , "Germania s-a întâmplat să fie mai aproape decât Anglia, m-am dus la un birou de recrutare Wehrmacht-ului pentru a ma înscrie, dar nu a fost la fel de ușor cum am crezut. Numai cetățenii germani puteau sa se inroleze. După șase luni de încearcare, al șaptelea regiment de cavalerie, m-a acceptat în cele din urmă, cu condiția de a deveni cetatean german." Un an mai târziu, el a încercat să scape. "... Am fost pur și simplu epuizat. Nu m-am întors la unitatea mea, după o scurta plecare.Au numit-o dezertare. Am fost transferat la Sonderabteilung, o unitate penală condus de criminali și disidenți." El a servit Regimentul 2 de Cavalerie și mai...
12 poezii, 0 proze
IIion toma ionescu
Nu-mi plac CV-urile. Poate ca al meu nu ma satisface. Cinci carti publicate: Pasarea cetii. Tablouri dintro expozitie. Editura Tip-Naste,1995. Glont de argint, Editura Paralela 45, 2008. Dosarul "Albastrii". Fenomenul Pitesti 1971, Editura Paralela 45, 2011, Bursa ingerilor in doua edituri Editura Paralela 45, 2012 si Editura Transilvania,2012 si Gusterele, Editura Paralela 45, 2013 Mai exista un volum de proza, Jurnal din anul Apocalipsei care a luat drumul tipografiei, si inca unul de poezie care sper sa fie tiparit anul acesta(1914) In rest, risipiri pe la diverse reviste, site-uri literare si cateva culegeri de cenaclu si antologii. E putin daca scrutez anul de nastere - 02.11.1948 E mult daca accept ca puteau sa nu fie.
143 poezii, 0 proze
Pluteau în somn ca păsările fără aripi
de Silviu Somesanu
După o vreme trecută prin furcile caudine ca o bătae pusă pe notele proaste dintr-un catalog vechi într-o cancelarie a unei școli părăsite dintr-un sat, copiii călătoreau hurducați să învețe un dram...
Ireversibil (4)
de Mondea Adrian
Ecoul sirenelor la marginea orașului. Paturi răvășite. Cuvinte codate, aruncate prin stația deschisă pe frecvența de apel, care încă se lovesc la o oarecare distanță. Ecouri. Două valize de lemn...
Primăvara brutală
de Stefan A Lui Nina
(capitolul 1) Veche zăpadă; veche tină albă răsărită peste acoperișuri, în liniște. O frumusețe înfiorătoare domnește pe străzile de piatră ale orașului. Și zilele trec ca niște avioane de hârtie...
Batranul
de Luminita Oraselu
Cand oamenii tac, ingerii trec, am mai spus, scris asta candva, nu? -Cu mine vorbesti? Nu, nu-mi amintesc, tu nu vobesti nicicand, cu mine cu atat mai putin. -Nu-ti vorbesc, gandeam doar. Si toata...
Ulița lupilor - I -
de Emil Iliescu
Seara se prăbușise sub crupa nemiloasă a rafalelor ploii ca un călăreț ce nu-și mai putea ține armăsarul în frâu. Pe ulițele comitatului Bristol nu se zărea picior de om. Semn că în casele zăvorâte...
Spre necunoscut. Capitolul X
de nicolae tomescu
A avut dreptate. Prima bucurie a fost aceia a Învierii Domnului. Toți ai casei s-au spălat de cu seară, și-au pus la îndemână hainele curate, de sărbătoare, s-au culcat ca să se poată scula înainte...
Răsărit
de Nicolae Marius Buchiu
Ceața de deasupra pădurii se lăsa, ușor, iar pe fundul acestei mări sunete nedeslușite mărturiseau trecerea timpului. Pale de vânt răscoleau cu putere frunzișul pentru câteva clipe, după care...
Prima pagină (n.)
de Romeo Rostas
lui Bebe Muntenuș își dorea să zboare. Fratele lui mai mic, Lăcuț, voia să descopere comori. În fiecare zi se jucau împreună, Muntenuș își ajuta fratele să sape, iar Lăcuț, netezea movila de pământ...
Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (49)
de Maria Tirenescu
mai 2008 1. «nu exist» nu, nu exist, nici nu pot fi fără proiecția în ochii tăi… – între două iubiri eram o părere acum bărbat și om crescut din inima ta… dacă mă uiți dispar ca și cum ai stinge...
Înaripatul
de Lesenciuc Teodor
Corian știa că așteptarea luase sfârșit. Toate temerile din ultimul an duseseră spre acest moment. Nu scapă nimeni de căutător, îi spusese bătrânul în prima zi. După aproape un an de zile începuse să...
Zborul (2). Popas intr-un pas. (d.s.a.)
de Deliu Stejan
- Acuma ce facem, Steph? - Păi ce să facem, hai sub stâncă. Hai! - Și... - Hai, mâț plouat ce ești. - Tu vorbești? - Hai, dă mânuța și hopa-sus. Þi-e frig? - Cam... - Hai acolo, o să stăm până ne...
Zenit și Nadir
de Ovidiu Oana
erau la începuturile lumilor locuri pe pământ lipsite de frumusețe, căci apa stinsese după potopul lui Noe locurile magice, acoperite de verdeață. au răsărit plantele lumii haotic dar Dumnezeu a vrut...
Prințesa Mărgărita
de Mihaela Rascu
Trăia odată, dar nimeni nu-și mai aduce aminte când, o prințesă foarte răsfățată. Regele, tatăl ei, îi construise un palat minunat, înconjurat de un râu în care curgea lapte și miere și peste care...
Clișeu28: vaporul vieții
de Ottilia Ardeleanu
Când m-am urcat pe acest vapor n-am bănuit nicio clipă cât de departe mă va duce. N-am știut nici că va avea o direcție unică și că niciodată nu se va mai întoarce. Eram minunată, la început, de...
Zurgălăul
de Nicolae Labiș
Fulgi uriași deasupra țării cad, Pe bărăgane vânturile țipă, Somn neclintit de iarbă și de brad Învăluiește munții sub aripă. Cu clinchete zglobii din dunga văii Răsună zurgălăii argintii; S-apropie...