Căutare

de completat Fișa biobibliografică Liviu Ioan Stoiciu s-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roșie (Canton CFR) -– Piatra Neamț. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și la 4 kilometri de orașul Adjud), mutat cu părinții aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu și va avea un frate și trei surori). Școala primară și elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescență (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / județul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoția 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de “Cetățean de Onoare al orașului Adjud”). Studii superioare – filologie și filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare și între anii 1971 și 1975, cu absențe – București, și cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv...

5 poezii, 0 proze

Daniela Trifan

Născută la Brăila, în peisajul romanticului port dunărean, Daniela Trifan s-a simțit permanent influențată de imaginea arhitecturală a centrului vechi al orașului, precum și de imaginea bălților din apropierea Dunării, acolo unde, în copilărie, petrecea mult timp cu familia, la pescuit, privind amalgamul culorilor calde de apus. A urmat școala de muzică, unde a studiat vioara, dar în același timp scria poezii, nuvele, picta peisaje și încerca din răsputeri să-și găsească acel talent, despre care credea că fiecare om trebuie să-l primească, la naștere... Îndrumată de familie, a urmat Liceul Sanitar, care n-a atras-o decât datorită faptului că putea să-și ajute semenii... lucru care a devenit, mai târziu, pasiune. Acolo și-a cunoscut actualul soț, iar în vremurile tulburi de după 1990, a rămas asistentă medicală, lucru care n-a împiedicat-o să scrie, să studieze și să-și caute mai departe "talentul". A urmat apoi Specializarea Agricultură a Facultății de Inginerie Brăila, din cadrul...

3 poezii, 0 proze

Ernest Wichner

studii de germanistica si limba si literatura romana la universtitatea din Timisoara, membru al grupului tinerilor scriitori germani din Romania, \"AKTIONSGRUPPE Banat\" care a promovat in anii \'70 o literatura de rezistenta. Emigreaza in 1975 in RFG (Berlinul de Vest) unde isi continua studiile de germanistica si, concomitent, de politologie. Poet, prozator, critic literar, traducator, Ernest Wichner este in prezent directorul prestigioasei Case de Literatura - LITERATURHAUS Berlin. Volume aparute: Supa de piatra, Fotografii vechi. Povestiri. A tradus numerosi scriitori romani: Max Blecher, Stefan Banulescu, Norman Manea, Dumitru Tepeneag, Ana Blandiana, Daniel Banulescu.

2 poezii, 0 proze

Alfonsina Storni

Nació en Sala Capriasca (cantón suizo del Ticino) el 22 de mayo de 1892. A los cuatro años se trasladó con sus padres a Argentina. Vivió en Santa Fe, Rosario y Buenos Aires. Terminó su vida suicidándose ahogada en la playa de la Perla en el mar de Plata el 25 de octubre de 1938. Alfonsina Storni está en ese intermedio epocal y estético que a veces ha querido verse como simple acotación entre dos ismos: el modernismo y la vanguardia. Pero el postmodernismo no sólo hizo fundaciones, sino que apresó, en medio de sus rechazos, mucho de lo que el modernismo daba de turbulencia creadora a la vanguardia poética. En ese plazo histórico crece cualitativa y cuantitativamente el discurso femenino con la certeza de que la mujer no sólo es guardadora, sino individuo pensante. No es extraño entonces que la voz femenina sea tan representativa a partir de la década del 10 de nuestro siglo y que en la primera fila se destaque, como iniciadora en la poesía, Alfonsina Storni, junto a Delmira Agustini,...

6 poezii, 0 proze

Neguș Vasile

Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...

1 poezii, 0 proze

Mihnea Dimitrie Calin

- redactor-sef revista cultura "Axis Mundi" (prima revista culturala de piata in totalitate a elevilor de la "Simbolurile" triadei Vinea-Tzara-Iancu incoace) - redactor-sef adjunct revista culturala "Atitudini' -colaborator reviste "Axioma", "Familia", "Curierul"

4 poezii, 0 proze

Tudor Arghezi

1880 21 mai se naște la București Tudor Arghezi, pe numele său real Ion N. Theodorescu. 1887 – 1891 Este elev al școlii primare „Petrache Poenaru”, situată în apropiere de Piața Amzei. 1891 – 1896 Urmează cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir”, apoi cele ale liceului ”Sf. Sava”, din București. 1896 Anul debutului literar. Publică în ziarul Liga Ortodoxă, nr. 9, condus de Alexandru Macedonschi, poezia \"Tatălui meu\". În același ziar și în Suplimentul literar al acestuia mai publică încă 14 poezii, unele semnate Ion Theo. 1897 – 1899 Publică versuri și poeme în proză la Revista Modernă și Viața nouă, pe care le semnează cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi. Acest pseudonim literar, ortografiat Arghezi, devine, în 1956, prin act oficial, nume definitiv pentru poet și familia sa. Întrerupe studiile și se angajează laborant la fabrica de zahăr Chitila. 1900 În primele zile ale lui februarie intră la mănăstirea Cernica. După un noviciat de șase luni este hirotonisit diacon, primind numele de...

61 poezii, 0 proze

Dino Buzzatti

Dino Buzzati Traverso, (n. 16 octombrie 1906 la Belluno, d. 28 ianuarie 1972, la Milano), a fost un jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul Deșertul Tătarilor. Dino Buzzati Traverso se naște la 16 octombrie 1906 la San Pellegrino (Belluno). Părinții săi, Giulio Cesare Buzzati și Alba Mantovani sunt de origine venețiană având domiciliul stabil la Milano, Piața San Marco nr. 12. Dino este al doilea născut din 4 copii: Augusto (1903-?), Angelina (1904-2004) și Adriano (1913-1983). Tatăl său este jurist și profesor de drept internațional la Universitatea din Pavia și la Universitatea Comercială Luigi Bocconi din Milano. Mama sa, Alba, este descendentă a familiei nobile dogale Badoer Participazio. În 1917 casa familială din San Pellegrino este ocupată de către forțele austriece și este considerabil deteriorată. O parte a bibliotecii familiei este transferată la Viena. Încă de la o vârsta fragedă Dino manifestă un interes deosebit pentru poezie, muzică...

3 poezii, 0 proze

Dușan Baiski

S-a născut pe 11 martie 1955, la Sânnicolau Mare, județul Timiș. Cărți publicate: • Averse izolate, Editura “Facla”din Timișoara - 1984 (proză scurtă); • Radiografia unui caz banal, Editura “Facla”din Timișoara - 1988 (proză scurtă); • Ljubav meðu senkama (“Dragoste între umbre”), Editura “Kriterion” din București - 1990 (poezie în limba sârbă); • Migrațiile, roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din Timișoara - 1991 (traducere din limba sârbă, în colaborare); • Luna și tramvaiul 5, Editura “Marineasa” - 1994 (proză scurtă); • Piața cu paiațe, Editura “Marineasa”- 1994 (teatru); • Mătase și vin fiert de Chang Shiang Hua, Editura “Paradox” din Timișoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă); • Cuțitul de Vuk Draškoviæ, Editura”Helicon” din Timișoara - 1995 (roman, traducere din limba sârbă). • Cartea iubirii de Dragan Dragojloviæ, Editura “Hestia”, Timișoara,1996 (poezie, traducere din limba sârbă). • Antologie de poezie chineză contemporană de Zhang Xianghua și Radosav Pušiæ,...

64 poezii, 0 proze

Piața veche

de Angi Cristea

în piața veche lumea este strâmbă ies aburi la ferestre de atâta bârfă cuvintele sunt negre de nesomn se sapă în ciment șanțuri umplute cu alcool aerul sordid deformează trupuri se mutilează orice...

La piata

de Marius Manole

Pur si simplu te-ai izbit de mine Incarcat de pungile din piata Pe trotuar scapat-am mandarine, Doi cartofi, un morcov si verdeata. M-am indragostit la prima scuza Cand de jos am ridicat privirea,...

În fața unei statui a Sfîntului Gheorghe

de Lucian Blaga

Într-o piață veche mi-e popasul. Adast să-mi umplu înc-o dată ceasul privind la o statuie de aramă, rămasă-aci din veacuri de candoare. O vrajă-n preajma ei mă cheamă. E sfîntul care a purces călare...

PoezieClasic

într-o iarnă ca o primăvară

de silviu viorel păcală

" nenea un câine mare floriu am văzut eu la piața veche lângă catedrală" bine atunci sorcoviți-mă Ake un câine liber și prost se teme tare de împușcături așa am început noul an prin mahalale...

despre dragoste

de ștefan ciobanu

pe turnul din centrul orașului se ridica ușor rulat de o mână nevăzută un ciorap femeiesc până dincolo de ceas urmând să fie prins de portjartierul ce atârna pe lângă stâlpii foișorului în piața...

uită-te prin cărțile tale

de Ioan-Mircea Popovici

când Dorra lătra ora 17:34 durerile nașterii erau la început lume multă pe la peluze cursa de cai e pe sfârșite între caii cu miză cei ai copilăriei mele Puiu Luca și Năluca uită-te prin cărțile tale...

Scobitoarea

de Maria Tirenescu

În acest an, de 1 Mai, am decis să mergem prin oraș, să luăm mititei de la vreun chioșc, să luăm și prăjituri de la vreun magazin… Vremea era nehotărâtă și riscam să ne prindă ploaia pe Râul Mare,...

ProzăAtelier

Tulcea-Târg. Tulcea-Codru

de Dragoș Vișan

Iubirile adevărate își au un loc al lor. În inimă. Dar inima poate fi traversată de mii de cuțite – o haltă Codru pe unde coarnele coapte picură din arbuști precum picăturile de sânge, în jocul...

ProzăAtelier

Cântec de bețiv

de Florian Antonescu

Ridică caprele să treacă masa Căci suntem beți oricum și ora-i veche Și am uitat și numele si grasa Unde e moartea să-mi cânte la ureche Sunt vesel căci am jugulat tristețea A suspinat un pic, apoi...

inca 2 poezele

de bezna adrian robert

eu, de la geamul tău iubito, de la geamul tău, văd oamenii mici, peticiți de culori și piața cea veche cu miros de călău . Capul meu o fi fost de martir…?Nu știu, zău, de ce te întreb tocmai asta în...