"Pi colo, pi din\'colo" – 1318 rezultate
0.04 secundeMeilisearchpi
4 poezii, 0 proze
pi delast
alta data... vezi cv
1 poezii, 0 proze
GAgeorge avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
LELuciano Erba
S-a născut la Milano la 18 septembrie 1922. A făcut studii de literatură franceză la Universitatea Catolică din orașul natal și după ce a rămas pentru un timp în străinătate (Elveția, Paris, S.U.A.) a fost profesor de literatură mai întâi în licee, iar acum predă la Universitatea din Verona. Prima carte de poezie se intitulează Linea K. (Guanda, 1951), fiind urmată de: Il Bel Paese (La Meridiana, Milano, 1955); Il prete di Ratanà (Scheiwiller, Milano, 1959); Il male minore (Mondadori, Milano, 1960); Il prato più verde (Guanda, Milano, 1977); Il nastro di Moebius (Mondadori, Milano, 1980); Il cerchio aperto (Scheiwiller, Milano, 1983); Il tranviere metafisico (Scheiwiller, Milano, 1987). A publicat și o culegere de povestiri: François (Il Farfengo, Brescia, 1982) și a alcătuit antologia tinerei poezii de după război (Quarta Generazione, ed. Magenta, Varese, 1954) împreună cu Piero Chiara. E traducător din poeți francezi (J. de Sponde, Blaise Cendrars, Pierre Reverdy, Henri...
1 poezii, 0 proze
GRGiovanni Raboni
S-a născut la Milano în 1932. A studiat dreptul exercitându-și profesia pentru un timp, apoi a devenit consultant editorial (a condus frumoasa colecție de poezie „Quaderni della Fenice” de la editura Guanda din Milano), colaborând la reviste („Paragone”, „Quaderni piacentini”, „Tuttolibri”) și la unele ziare („Il Giorno”, „Il Messaggero”). După două plachete (Il catalogo è questo, 1961; L´insalubrità dell´aria, 1936), publciă Le case della Vetra (Mondadori, 1966), Cadenza d´inganno (Mondadori, 1975), Il più freddo anno di grazia (Edizioni S. Marco dei Giustiniani, Genova, 1978, cu două prezentări de Vittorio Sereni și E. Siciliano), Nel grave sogno (Mondadori, 1982). Și-a strâns în volum critica literară (Poesia degli anni sessanta, Editori Riuniti, 1976) și unele micro-povestiri (La fossa di Cherubino, Guanda, 1980). A tradus din Baudelaire, Apollinaire, Proust. Făcând parte din așa-zisa „linie lombardă”, Raboni e un poet cu o statură proprie, atent să-și construiască...
0 poezii, 0 proze
GCGuido Ceronetti
Poet, eseist, critic, filozof, ziarist si manuitor de papusi, Guido Ceronetti este una dintre cele mai interesante figuri ale lumii artistice italiene. A tradus din clasicii latini (Martial, Catul, Juvenal) si din Biblie, a publicat proza (Aquilegia, 1973), poezie (Poesie 1968-1978, 1978), multa eseistica rafinata si caustica (Difesa della luna e altri argomenti di miseria terrestre, 1971; La Musa ulcerosa, 1978; La vita apparente, 1982; Albergo Italia, 1983; Confessioni e disperazioni, 1993; Deliri disarmati, 1993 s.a.) si nenumarate cronici in La Stampa. In 1970 a infiintat Teatro dei Sensibili, un teatru de marionete devenit celebru, pentru care a scris numeroase piese. [[ita]] Guido Ceronetti ovvero Del silenzio. De + ablativo è una costruzione latina che già ci comunica qualcosa di questo autore, è una lingua che ama, che rispetta al punto da far tradurre dal filologo Carlo Carena le parole che più gli stanno a cuore. Nasce a Torino nel 1927, lo stesso anno in...
1 poezii, 0 proze
Pi colo, pi din\'colo
de Jianu Liviu-Florian
PI COLO, PI DIN’COLO - Tanti Lenuta, unde este Vasilie? - Pi colo, pi din’colo! - Si Maria? - Pi colo, pi din’colo! - Mama-mare, I-auzi ce zice Lenuta! - ? - Tu, Lenuto! - Ie! - Ce-I, tu? -...
Șapte zile care au zguduit... munții (1)
de Ion Diviza
(note din Tabăra de creație „Poesis”, iulie, 2005) *** ** Plecat-au nouă de la Iași, Iar fără Bratu, zece: Maria, Bella, Papuaș Și Peia ce-i întrece, Felicia, Luminița, Grig Și soțu’-Atropei, Gigi......
Ziua când moare maica (IV)
de Ion Scalen
- Hai fa și voi mai repede, că veniți parcă plecați! Eu nu mai prididesc cu treburile și voi o mai luarăți și pe fata asta (și arătă spre Zoica) să stea după cururile voastre pe care de-abia le...
Scrisoarea II-a adresată doamnei Atropa Belladona-Mătrăguna
de Filip Tănase
Racord la răspunsul: „și mai larg deschis” din 19.01.2010 Paradisul înnoirilor la zi Azi am terminat o nouă bancă de date și o nouă strategie a înnoirilor artistice, în care am inclus două...
Chelului, tichia de mărgăritar...
de Neacsu Elena
Mă frațâlor, vă spui una, da’ aci să rămâie, aci, că dacă află Veta, jar mănânc, auz’! Ce îmi veni mie așa, pe toamnă, când măi terminarăm cu muncile și să făcusă și zăibărelu’, o...
Pișcotarii
de felix nicolau
o sală rotundă la Muzeul Þăranului Român. muzică hip-hop rusească cu influențe zakuska. în genunchi, lângă masa prezidiului, corul (dan trociu, pizdețkovski, kitschoș kitschleușanu) intonează pi nas:...
Pagina de jurnal în care Arcibald spune că-l doare-n… “ca o”
de Adrian Firica
Arcibald, dragul meu, să-ți pui gura-n lagăr, da’ să nu-i pui lacăt. Nu de alta, dar dacă ne luăm, iar, de ceea ce-ți ziceam despre Dinescu și despre banditul de ÎnStelică Tănase Cel ce Face...
Greierele și furnica
de ovidius amadeus
Greierele și furnica (după un banc popular) Într-o dup-amiază clară De înmiresmată vară, O pârdalnică furnică Sprintenă și mititică, Făcea treabă prin ogradă, Cu mult zel și hărnicie, Așa după cum se...
Invitație la cumătrie
de Cezar C. Viziniuck
Tocmai mă pregăteam de culcare când am auzit soneria de la ușă. Îmi iau halatul pe mine și mă îndrept spre ușă. - Cine-i aclo, mă? -Io-s, Ovidiu. Prietenul meu. - Șă ci dracu\' vrei la ora asta? (Era...
Nea Marin si zioa fomeii
de Amza Pellea
Cădea 8 martie într-o duminecă. Sâmbătă seara n-am de lucru și zic: - Auz, Veto, fata tatii, știi ce mă gândii io ? - Ce te gândiși ? zice Veta. - Iote mâine, tot ie ziua ta, așa că intru io de...
Ghicitoarea
de Mirela Dragan
- Hai, intra acuma, nu sta in usa ca o sorcova, iese caldura, mama ei de treaba!!! Leanta lu’ Cleste inca sta la usa nehotarata, cu ochii scotocind inauntrul casei dar cu picioarele bine infipte in...
Haida, de!
de Elena Munteanu
Mă întreb care dintre editori e așa, mai pudic. Poate inventăm un premiu pentru el. Merită, să fiți siguri de asta. Îmi amintesc că am citit pe site-ul acesta poezii și comentarii unde cuvintele...
Muncile câmpului ( II )
de Miclăuș Silvestru
... cât în serios - cât în joacă, am învățat să leg vița de vie cu mlajă exact așa cum reușise mama să mă instruiască... trei zile la rând; sâmbăta cam pe la prânz era gata. După amiaza acelei zile...
Luminile satului...
de Miclăuș Silvestru
... satul de sub dealuri pare să fie foarte departe de lumea modernă, civilizată; abia în anii ’70 s-a început electrificarea. Și nici așa nu putem spune că suntem în rând cu lumea bună... ... cât de...