"Pe străzi miroase a moarte" – 22198 rezultate
0.02 secundeMeilisearchVincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...
1 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Dario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
Matei Mircioane
M-am născut la Jamu Mare, în județul Timiș. Acolo am iubit, am aflat câte ceva despre capătul străzii, m-am plictisit, am fost înfricoșat-fascinat de tren, am căutat capătul lumii dincolo de izlazul comunal. Într-o după amiază de vară mi s-a părut că timpul stă pe loc. A fost cea mai lungă după amiază din viața mea. Aveam 4 ani când m-am mutat la Reșița. Am fost în Parcul Zoologic, pe Valea Țerovei, am fost sus pe Furnal, m-am căsătorit. Am doi copii. Pictez, scriu, observ că universul e negru și rece, cu puncte strălucitoare, fierbinți. Sunt membru al Cenaclului "Semenicul" din Reșița. Am publicat un roman în două volume: "Epopeea lui Ghimeș". Primul volum, cu titlul "Reșița", a apărut în anul 2000, la Editura "Menghina", Reșița, iar volumul II, cu titlul "Revoluția", a apărut în anul 2014, la Editura "Marineasa", Timișoara.
11 poezii, 0 proze
desene pe nori
3 poezii, 0 proze
De pe drumuri
Hmmm
3 poezii, 0 proze
Li Tai Pe
6 poezii, 0 proze
Poetul de pe net
NU AM DE DAT
1 poezii, 0 proze
Andremis - O povestire pe luna
Nume: Andrei Alex MIHÃESCU (ANDREMIS) Data nașterii: 21 decembrie 1984, Botoșani Educație: Master (Actualmente): Facultatea de Filosofie, Etică aplicată în societate, servicii și organizații, Universitatea București Facultate: Facultatea de Filosofie, secția Filosofie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, promoția 2006-2008 Licențiat în : „Publicitate culturală” Publicații povestiri : 2005 : “Cimitirul” , în revista “Hyperion” – Botoșani ; 2005 : “Răpirea”, în revista “Joc Secund” – Dorohoi 2005 : “Visul”, în revista “Intertext” - Botoșani 2005 : “Violonistul”, în revista “Quanticipatia” – Iași 2006 : “Violonistul”, în revista “Jurnalul de Botoșani” – Botoșani 2006 : “Zborul”, în revista “Editor” – Dorohoi 2006 : “Violonistul”, în revista “Jurnalul Literar” - Botoșani 2007 : “Violonistul”, în e-revista “Pasager” 2008 : “Transformarea”, în revista “Jurnalul Literar” – Botoșani 2010 : “Cimitirul”, în e-revista “Faleze de piatră” – București 2010 : “24 iunie”, în e-revista “Faleze de...
1 poezii, 0 proze
Raileanu Sever Iulian
1 poezii, 0 proze
Pe străzi miroase a moarte
de Zavalic Antonia-Luiza
și nu mai există cuvinte, nici liniște, nici iertare și-n sufletele oamenilor, întunericul poartă numele fiecărei zile îngerul morții calcă peste viață în kibuțul Kfar Aza din apropierea graniței...
macabră
de Liviu-Ioan Muresan
afară pute a moarte împrăștiată pe străzi scurgîndu-se în canale în trup colinesteraza și acetilcolina se ating și tresărirea aceea e doar un reflex întreabă medicul în halat ecologic nu ăsta...
Macabru
de Baubec Izzet
Pe străzi zac îngropate cadavre Și pașii se afundă în carnea descompusă, Miroase a sânge și a moarte fetidă Și parcă plouă cu lavă acidă. Îmi pare că înebunim cu toții, Îmbrățișați de năluci galbene,...
Si?
de Raluca-Stefania Mihai
Miroase-a toamnă-n noi, A dor de liniște și plâns de femeie rănită. Þipă copacii-a uitare, pe străzi pustii ce închid oamenii... uitate-ntr-o clipă de noiembrie. șoptește-a moarte-n noi.... și-a...
razant
de florin caragiu
ține hățul acestui animal de povară ce iubește livada unui om retras el te învață trasee sigure îți duce în spate baloturile de lucruri nepurtate te împrietenește cu țărușii văruiți și nu refuză nici...
Jocul de-a actorii
de Alina Boia
Tremuri.O mână stă în fața mea, întinsă. Mama urmărește mărul pe care tu mi-l întinzi.Jocul ielelor. Cobor în stradă.Aproape e pustiul. Câinii de la colțul străzii se ascund din fața oamenilor...
partea a doua - GNUM
de Bogdan Gagu
Nici un timp nu mai era dispus să mai acorde o șansă. Oamenii se mișcau prin văgăuni publice. Mi-era greață. Îmi este greață. Niciun ucenic nu a încercat să spargă bariera dintre om și gunum. Un...
don petrică
de emilian valeriu pal
dimineața orașul miroase a benzină. decît să cred că tot mirosul ăsta vine din școlile igienizate prefer să-mi imaginez că sînt primarul acestui oraș cu două artere principale una care duce spre...
Constrângeri
de Negru Vladimir
se trezește întotdeauna devreme aceeași senzație de înger răsturnat din jilț fără memoria păcatului săvârșit toate lucrurile îi par cu o palmă mai scunde lumea miroase a tutun mărunțit afară oamenii...
love offline
de paul blaj
• 1:13 PM 9/11 noapte în cluj se aud ambulanțe portiere trântite nicio legătură cu mine câteva petale de lalea zac pe mileul îngălbenit miroase a lac de unghii nu e nimeni acasă grădina în care de...
