"Pastorul intre miei" – 3635 rezultate
0.07 secundeMeilisearchDaniel Ciolea
M-am nascut intr-o perioada tulbure pentru toti, pentru ceilalti pentru ca nu stia nimeni de capu lui, pentru mine pentru ca eram inca prea mic ca sa fac la fel. Am urmat cursurile renumitei scoli de speologie Traian Vuia din Cluj-Napoca. Ma fascineaza zborul stelelor prin spatiul galactic, de unde si increderea mea in zodiacul Chinezesc. Am fost de mic copil pasionat de poezie. Tin minte ca de cum am inceput sa cunosc alfabetul, am vrut sä citesc poezie. Imi placeau Cosbuc si Stanescu. Imi place si muzica de toate felurile, stepp-ul american si picturile lui Alban Berg (pictorul elvetian de origine marocana - chiar i-am citit de curand biografia, un mare geniu!) Nu prea ies cu fetele pentru ca sunt timid din fire. Colegii mei chiar asta imi spuneau cand mergeam la discoteca la Hali-Gali in Cluj, ca eu nu o sa pot niciodata sa agatz fetele pentru ca nu sunt smecher. Sun tun baiat linistit, vreau sa imi fac o cariera, sä imi iau o masina tare si sä fumez iarbä, ca sa ma simt bine cu...
37 poezii, 0 proze
Vincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...
1 poezii, 0 proze
George Petrone
George Petrone (n. 14 aprilie 1936, Pașcani) este un epigramist român. Se alătură Clubului Epigramiștilor "Cincinat Pavelescu" din București în 1974, an în care debutează într-o emisiune de divertisment a Televiziunii Române. Un an mai târziu, devine membru fondator al Cenaclului epigramiștilor de la ziarul "Flacăra Iașului", redenumit, după evenimentele din decembrie 1989, Academia Liberă "Păstorel" din Iași (ALPI). A coordonat, ca președinte, acest cenaclu mai bine de 30 de ani. În tot acest timp a colaborat la rubricile de umor ale multor ziare și reviste, la posturi de radio și televiziune locale și centrale, realizând, vreme îndelungată, chiar și o emisiune de profil la Radio Iași. Prezent în majoritatea antologiilor și culegerilor cu profil umoristic apărute în ultimii 35 de ani; a fost răsplătit cu peste 120 de premii, trofee și distincții, la concursurile de gen la care a luat parte. Cărți publicate: M'en fiche, duo caniche, în colaborare cu Aurel Brumă (Vaslui, Ed. Thalia,...
31 poezii, 0 proze
Gellu Naum
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul "Dimitrie Cantemir" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...
193 poezii, 0 proze
GELLU NAUM
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) este un mare poet român, a aparținut ultimilor mari suprarealiști europeni. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul \"Dimitrie Cantemir\" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil...
0 poezii, 0 proze
Gellu Naum
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul \"Dimitrie Cantemir\" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...
0 poezii, 0 proze
Bjørnstjerne Bjørnson
Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (n. 8 decembrie 1832 - d. 26 aprilie, 1910, Paris) a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1903, supranumit Victor Hugo al Norvegiei, cel mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave moderne, după Ibsen. Motivația Juriului Nobel: "ca recunoaștere a marii, nobilei și variatei sale activități literare, distingându-se întru totul prin prospețimea inspirației și prin minunata puritate a sufletului" S-a născut în localitatea Kvikna din ținutul Østerdalen. Tatăl său era pastor luteran de țară, iar mama era fiica lui Richard Nordraak, compozitor autor, în 1864, al muzicii imnului național norvegian pe versurile din 1856 ale lui Björnson. Studiază dreptul la Christiania. În anul 1857 a fost director al teatrului din Bergen, iar în 1859 a condus ziarul "Aftenbladet" din Christiania. Între anii 1865 - 1868 a fost director al Teatrului național din Christiania și a...
0 poezii, 0 proze
Torquato Tasso
Torquato Tasso s-a născut la Sorrento, fiu al poetului Bernardo Tasso, de origine nobilă, aparţinând familiei Della Torre. A studiat mai întâi la Universitatea din Bologna și apoi, din 1560, Dreptul și Filozofia la Universitatea din Padova. În Padova, scrie prima sa operă, epopea cavalerească \"Rinaldo\" (1562). În 1565 intră în serviciul cardinalului Luigi d\'Este în Ferrara iar în 1572 ocupă o funcţie înaltă la curtea ducelui Alfonso II din Ferrara, fratele cardinalului. Familia d\'Este era cunoscută ca mecenaţi ai artelor, susţinători - printre alţii - ai poeţilor Ludovico Ariosto și Matteo Maria Boiardo. În anul 1573, Tasso termină poemul pastoral \"Aminta\", o prezentare idealiztă în versuri a vieţii de curte. În 1575 termină epopeea pe tema primei cruciade, \"La Gerusalemme liberata\", care va apare în 1581. Opera, în care se amestecă episoade cavalerești cu fantezii romanești,...
2 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
9 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Becquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
0 poezii, 0 proze
Pastorul intre miei
de MARILENA MIHAI
A fost odata,candva, Pe cand eram un ochi de copil Si un ghem mare de suflet, Pe cad prindeam fluturi Si pescuiam in rand Cu fratele meu - el peste,eu broaste- Intr-o minune de timp Verde cu flori...
Miei albi sau Ulitele cele vechi ale cerului (3)
de Iulia Elize
O văzuse, Petru cel prost, cum se plimba, singură și desculță, prin bătătură, îi plăceau mai ales, la femeie, picioarele ei subțiri și foarte frumoase, dar se supărase că Bogdana Mihai nu a vrut să...
cap/rar
de Miclăuș Silvestru
caporalul își iubește grupa de cele mai multe ori întocmai ca și păstorul turma formată din lighioanele sale preferate îndată după liberare m-au și luat în colimator cei din sat își ziceau șușotind...
apocaliptica
de constantin dan alexandru
au inceput sa cada rauri de corbi din albastru neant, curg rauri de lava din seismice strazi oile se ineaca in sange,iar mieii se zvarcolesc in puful ciorilor din parcul negru. Pastorul tace. se aude...
Împărăția Domnului
de Jianu Liviu-Florian
Împărăția Domnului Împărăția Domnului e-n tine; în gândurile tale, mila ta, în mugurele frământat de bine ce l-ai făcut, din suflet, altcuiva - Împărăția Domnului e pâine Ce-ai dăruit-o celui prea...
Nașterea unei lacrimi
de Maria Tirenescu
6, 7 octombrie 2007 NAȘTEREA UNEI LACRIMI – (experimente) tăvălită-n sare privirea mușcă un colț de nor, lumina crește, se cristalizează… un fir de praf sau fum ori ceapă crudă și gata roua pe...
A căzut o stea
de Costache Ioanid
A căzut o stea, steluță de nea, pe urechea mea, și mi-a povestit, până s-a topit, basmul unui vis, pe care l-am scris, — pentru cei mărunți, nu pentru cărunți —. Și steluța mea astfel povestea:...
Tâlharul cel bun
de Cezar C. Viziniuck
Asupra cuvântului: \"Memento mei\" și \"Hodie mecum eris in Paradiso\"; Amintind zicala: \"Non rapiam arbitratus\" XLI Oh, ce adânc privirea ți-a pătruns, Căci fiind sub judecată și blestem, Văzuși...
Poeme într-un vers
de Ion Pillat
1. Poemul într-un vers Un singur nai, dar câte ecouri în păduri. 2. Păstorul mării Copilul gol mai cântă din fluier la delfini. 3. Îmbrățișare Suia o viță de-aur pe negrul chiparos. 4. Pan Prin...
MUSTUL ŞI MITITEII (după un aforism de Păstorel*)
de George Budoi
MUSTUL ŞI MITITEII (după un aforism de Păstorel*) Eu, desigur că nu neg, De-aş fi pus ca să aleg Între must şi mititei, Aş alege, dragii mei, Pe un fond de cântecele, Şi vreo două... mititele!...
