"Pas de zeu pisează timpul" – 12671 rezultate
0.01 secundeMeilisearchBulgaru Roxana
Mereu un curcubeu de cuvinte,o raza de sperante,o lumina de zambete,un sunet de incantare,un vuiet de incredere,un racnet de fericire,un pas de reusita,o lacrima de bucurie,un zambet de prietenie,un cuvant fara inteles,aceasta sunt eu.
4 poezii, 0 proze
Jules Breton
Jules Aldolphe Aimé Louis Breton, né à Courrières (Pas-de-Calais) le 1er mai 1827 et mort à Paris le 5 juillet 1906, est un peintre et poète français. Son père, Marie-Louis Breton, est maire de Courrières. Sa mère meurt alors qu\'il n’a que quatre ans. Il étudie tout d\'abord au collège Saint-Bertin à Saint-Omer où il est pensionnaire, puis au collège royal de Douai. Il fait son apprentissage auprès de Félix de Vigne à Gand et de Gustave Wappers à Anvers en Belgique, puis poursuit sa formation à Paris en suivant les cours d’Ingres et d’Horace Vernet. Il se marie en 1858 avec Élodie de Vigne, la fille de Félix de Vigne. Le couple a un enfant unique, Virginie Demont-Breton, qui naît en 1859 et qui suivra les traces de son père en devenant elle-même peintre. Elle épousera le peintre Adrien Demont. Il est inhumé à Paris au cimetière du Montparnasse non loin de son ami Leconte de Lisle. De formation académique, réaliste, puis naturaliste, Jules Breton fut l’un des premiers peintres...
1 poezii, 0 proze
Petre Got
Petre Got (n. 20 septembrie 1937, Desești jud. Maramureș) este un poet și jurnalist român. Numele său este uneori scris sub forma Petre Gott. Părinții săi se numeau Gheorghe Got și Ioana (n. Sacalâș) și erau amândoi țărani. Gheorghe Got și Ioan Pop (văr primar dinspre mamă) au fost deținuți politici în perioada 1959–1962, respectiv 1958–1964, fapt care l-a adus pe tânărul Got la un pas de a fi exmatriculat din facultate. În 1962, Petre Got absolvă studiile de licență ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj. Debutează cu poeme în revista Familia (1966). Debutul editorial este reprezentat de volumul de poezii Cer înfrunzit (1969). Urmează colaborări la reviste literare precum: Familia, Tribuna, Luceafărul”, Steaua, România literară, Viața Românească, Ramuri, Convorbii literare etc. Poezia „Muntele” beneficiază de adaptarea muzicală în manieră hard rock a lui Dan Aldea, pentru grupul Sfinx. Piesa a fost lansată în 1975, pe discul Lume albă. Între anii 1974–2008 a...
4 poezii, 0 proze
Maurice Fombeure
Maurice Fombeure, né à Jardres (Vienne) le 23 septembre 1906 et mort à Paris le 1er janvier 1981, est un écrivain et poète français. Issu d\'une famille d\'agriculteurs du Poitou, il fit ses études au collège puis à l\'École normale de Poitiers. Poursuivant ses études à l\'École normale supérieure de Saint-Cloud, il fut ensuite professeur de lettres dans des lycées parisiens, mais resta toujours très attaché à sa région natale. Très actif dans les milieux littéraires de la capitale, il a obtenu le Grand Prix de poésie de la Ville de Paris en 1958. Un musée lui est consacré à Bonneuil-Matours. On y retrouve des originaux de ses œuvres ainsi que de nombreux effets personnels de l\'écrivain. Œuvres Images de la nuit (Sagesse, 1935) Les Moulins de la parole (La Hune, 1936) Bruits de la terre (Debresse, 1937) Maléfices des fontaines (Feuillets de l\'Îlot, 1939) À pas de souris (Carnets de l\'oiseau-mouche, 1939) Chansons du sommeil léger (Debresse, 1941) D\'amour et d\'aventure (Debresse,...
1 poezii, 0 proze
Aida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
tofeni claudiu ovidiu
INFORMATII PERSONALE Nume CLAUDIU TOFENI Adresa Str. Livezeni 4, Cluj-Napoca, Romania Numar de contact 0740/068128 E-mail tofeni_claudiu@yahoo.com Nationalitate Roman Stare civila Casatorit Data nasterii 20.10.1978 • Perioada 2001-2005 • Numele si tipul organizatiei care a asigurat nivelul educational Universitatea “Babes – Bolyai” Cluj-Napoca – Facultatea de Stiinte Politice si Administrative, Specializarea in Administratie Publica • Cunostinte fundamentale de specialitate Drept Public, Drept Constitutional, Dreptul Muncii , ManagementulResurselor Umane, Metode de cercetare in Cercetarea Sociala • Titlul calificarii obtinute Licentiat in Stiinte Administrative in luna martie 2009 am publicat volumul de poezii PAS PIERDUT, editura Limes, Cluj Napoca
4 poezii, 0 proze
Dan Faur
Dan Faur (n. 20 ianuarie 1911, Calafat - m. 22 mai 1961, București) este un scriitor român avangardist. A publicat în revistele unu și Contimporanul. În 1930 îi apare la editura unu volumul Bust, ce beneficiază de o copertă și un portret de Jules Perahim. "Un talent nou", va nota maestrul Lovinescu în Agende literare. Publicarea în "Viața românească" (an XXVII, nr. 11-12, p. 18-20) a fragmentului - datorată în bună măsură aprecierii lovinesciene - a constituit un prim-pas în cunoașterea de către iubitorii de literatură a lui Dan Faur."
4 poezii, 0 proze
Bernard de Ventadour
Bernard de Ventadour ( en ancien occitan Bernartz de Ventedorn ), né vers 1145 à Ventadour, mort après 1195, est l'un des plus célèbres troubadours. Sa Vie, très romancée car tirée des vidas écrites un demi-siècle plus tard par Uc de Saint-Circ, est mal connue. Il est dit fils d'un homme d'armes et d'une boulangère du château de Ventadour en Corrèze. Il n'est pas certain qu'il fût d'origine modeste et certains l'assimilent à un membre de la lignée des Ventadour qui mourut abbé de Saint-Martin de Tulle. Il devint le disciple de son seigneur, le vicomte Ebles III Lo Cantador qui l'instruisit dans l'art de la composition lyrique dite trobar. Il aurait composé ses premiers chants pour la femme du fils de ce seigneur, ce qui lui valut d'être chassé de Ventadour. Il suivit alors jusqu'en Angleterre la cour d'Aliénor d'Aquitaine devenue l'épouse du roi Henri II Plantagenet, puis passa au service de Raymond V de Toulouse pour, selon sa vida, finir sa vie à l'abbaye de Dalon. Ses chansons -...
4 poezii, 0 proze
Jean-Pierre Claris de Florian
Jean-Pierre Claris de Florian, né près de Sauve à Logrian, le 6 mars 1755 et mort à Sceaux le 13 septembre 1794, est un auteur dramatique, romancier, poète et fabuliste français. Issu d'une famille noble et vouée à la carrière des armes, il naît au château de Florian, sur la commune de Logrian, près de Sauve dans le Gard, au pied des Basses-Cévennes. Sa mère, d'origine espagnole[1] meurt lorsqu'il est enfant et il est élevé au château de Florian. Son oncle ayant épousé la nièce de Voltaire, c'est à dix ans, en juillet 1765 lors d'un séjour à Ferney, qu'il est présenté au célèbre écrivain, son grand-oncle par alliance, qui le surnomme Florianet. A treize ans, il devient page au service du duc de Penthièvre[2] puis entre quelques années plus tard à l'école royale d'artillerie de Bapaume. À sa sortie, il sert quelque temps comme officier dans le régiment des dragons de Penthièvre. La vie de garnison ne lui convenant pas, il sollicite et obtient une réforme qui lui conserve son grade[3]...
1 poezii, 0 proze
Vasilcovschi Nicole
Fiecare pas reprezintă infinitul din mine, iar pașii tăi mă reprezintă cu fiecare petală ruptă de vise...
33 poezii, 0 proze
Pas de zeu pisează timpul
de Maria Elena Chindea
rostogolesc timpul între noi cu viteza luminii să nu-mi rătăcesc bucuriile șoimilor dau pradă umbrele oamenilor ce mi se agață de brațe în turbioanele sângelui scufund profilul cianotic al lumii în...
Lumină de april
de Adina Stoicescu
Þi-aduci aminte lacrima de zeu, încremenită-n zarea cenușie născând trei arce mari de curcubeu din însoțirea cu lumina vie ce ne lega privirile profunde în care reciproc ne scufundam descoperind...
Poetul
de Ion Pillat
Nu voi ara cu plug de lemn pământul Strămoșilor în pas de bou. Sămânța N-oi azvârli de orz și nici porumbul Nu l-oi sădi. De talpă îmi lipește Țărână și de umeri colbul gliei Și ochii mei sunt...
focul
de MITRUT S IOAN
dex spune ca focul este o ardere violenta cu flacara si cu dezvoltare de caldura corect dar incomplet! cert este ca focul a ajuns pe pamant in urma unui scurtcircuit din sistemul nervos al zeului de...
Cotitură
de Ionut Acrudoae
Coloane de lumină și rezistența becului de 100 W... Prezentul, timpul de care vorbesc mereu ca de un zeu atotputernic, începe să mă înfrângă. Încet, încet, adolescentul dispare, iar rămășițele...
Când ești și arbore, și piatră
de Remus Cretan
Avem ceva din frumusețea care întoarce inima lucrurilor din lemn și din piatră, către muntele sfânt.Tot ceea ce am putea fi, noi deja suntem. Fiecare suntem în felul nostru diferiți. Astfel, când...
Am prins un loc de aflare
de catalin smacu
Eu traiesc mai abitir ca hotii de lumina... si nu stiu ce as putea da eu de inteles altora,cand eu abia reusesc cu greu, sa pun un pas mai alaturi de mine si deja ma pierd in noaptea statorniciei...
RENUNTARE
de ROBERT TRIF
RENUNÞARE Am renunțat la zeii noștri din vechime și-am pierdut Noțiunea libertății, am câștigat în schimb trufia de-a fi veșnici În moarte evident, căci neantul ne urmărește pas cu pas Dincolo de...
Bruno
de mihai nedelcu
Avem niște vecini cu care ne înțelegem bine. Da, ați și început să zâmbiți superior, ei bine, se poate, și noi chiar avem așa ceva. E adevărat că nu stau în bloc cu noi, ci la două distanță și ne...
Sakura (Floare de cireș)
de Mihai Ana Liliana
Petale de cireș, suflă vântul, făcându-le vârtej, Mă împresoară în livada in care Sub raze blade de soare Visam cândva un basm cu o prințesă și un paj. Miresme dulci îmi poartă pașii Pe poteca ce...
