"Parcă întoarsă pe dos..." – 20105 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VGVincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...
1 poezii, 0 proze
GMGabriel García Márquez
Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor și scriitor columbian, care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă și scurte istorii, unde fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Gabriel García Márquez s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez și Tranquilina Iguarán, în Aracataca. Copilăria sa este relatată în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa trăiești pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, după o absență de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de către guvernul columbian la...
28 poezii, 0 proze
Sorin Spoiala
Parca eu sunt nimic Dar parca eu sunt ceva? Ceva nu e nimic.
1 poezii, 0 proze
DADoru Alexandru
Parca nu mai era imbratisare contopirea aceea din urma, cand cu adevarat se topeau contururile, disparea carnea, ne uitam respiratia, mistuiti amandoi de o singura, insangerata si nesatioasa gura. De multe ori am nadajduit ca la capatul rapirii aceleia vom intalni, impreuna, moartea. N-am stiut cat ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de calda - voluptate fara spasm, beatitudine fara strigare. Mircea Eliade - Nunta in cer Yahoo ID: grydoryan
258 poezii, 0 proze
AAandreescu ana-maria
s-a nascut in bucuresti(de parca ar conta) la 4 ianuarie 1987.si nu se stie nimic despre aceasta persoana.ramane sa auzim de ea...
1 poezii, 0 proze
PAPushtiu' de 11 ani
Mdea... de parca-ai citi asta
4 poezii, 0 proze
SMsava mircea
SPERANTA MOARE ULTIMA. "PARCA NICIODATA NU AM AVUT VARSTA" Email sacalunegru@yahoo.com
12 poezii, 0 proze
SDSchiopota Dragos
Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...
41 poezii, 0 proze
Radulescu Alina
"Singura cu toata singuratatea ascult bazaitul surd al calculatorului... deodata..tacere...ascult tacerea si parca vorbeste...neincetat...si vorbeste si vorbeste...si astfel urmez Juramantul Tacerii... Pare o lege din Coza Nostra a?:)) Nesfarsita mafie a "Lumii" lolik sau poate ma insel...da... poate ca nu :))))...Asha ca ascultati-mi tacerea care va vorbeste...si vorbeste...
6 poezii, 0 proze
Rraluca
acum 10 ani ma gandeam cum o sa fiu peste 10 ani, azi privesc inapoi, in urma cu 4 ani, la ultimul text de aici, s-a schimbat totul si totusi - parca nimic
5 poezii, 0 proze
Parcă întoarsă pe dos...
de iscru adrian
În lumea asta parcă întoarsă pe dos dorințele par (sau devin) tot mai mult măști in-de-finite măști ascunzîndu-se una pe alta una într-alta de aceea tu vezi numai una dar presimți mulțimea lor vidă...
Nu mai vrea să fie lăuntric...
de iscru adrian
Sufletul uneori refuză să mai fie lăuntric trupului ce nu-i este tot atît de lăuntric dar din acea clipă va fi nevoit să poarte măștile dăruite de noapte nevoit să existe ascunzîndu-se sub ele...
La marginea dintre bine și rău
de Silviu Somesanu
M-am dumerit, mi-au crescut colții minții până în afara ei, cred că pot să înțeleg tot cei de ros nu mai fac eforturi, în această societate se așteaptă ocazia, tu trebuie să fii primul care nu iartă...
Poezie de dragoste? Bleah!
de Andrada Dinu
în lumea asta total întoarsă pe dos am fi fraieri să credem că Barbu nu se droga și că Stănescu era geniu nu nebun că Arghezi ne încânta privirea cu arta nu kitsch că dumnezeu există și ne iubește...
Cum să plângi cu apa în gură
de Marinescu Victor
azi doar azi am o buză întoarsă pe dos atârnă bosumflată de colțul gurii să n-o recunoști printre dinți limba îngrozită de sărut își aleargă mușcătura a fost aici o femeie și a fugit când curățam...
me & masha watching south park
de emilian valeriu pal
probabil încă mai dormi eu stau pe balcon și fumez încerc să-mi explic cum naiba s-a întîmplat apropierea asta bruscă de parcă a explodat vegetația după o iarnă mai lungă presupun că sisoe a dat iar...
poezie pentru o bună și îndepărtată zi
de Dana Banu
primăverile trec grațios dacă doar ni le închipuim perdea colorată după-amiaza aceasta fluturi și păpădii teniși albi norii de pe chipul tău de ieri sunt parcă astăzi oarecum străvezii îți zâmbesc...
Scrisori tacute
de Serban ALEXANDRU
Am visat ca nu-mi mai este dor. Era bine, parca imi lipsea ceva dar cred ca era ca-si-cum-as-fi-fost-fericit. Probabil ca uitarea este un fel de amputare, dar intoarsa pe dos. Atunci cand iti...
iar mă durea ficatul
de Virgil Titarenco
iar mă durea ficatul ambiguu hidos mi-am băgat unghiile în el să îl fac să tacă să nu se audă pînă la prăsele mi-au intrat ca într-o floare de sînge întoarsă pe dos ca într-un lut nepregătit încă...
da, sigur că da
de Ioan Postolache-Doljești
există și-un timp al cruzimii față de tine și nu numai într-o firească schimbare de matcă a șuvoiului tumultos care-ai fost sărind peste praguri voluptos căzând în cascade torente-nspumate ape...