"Papă-lapte" – 20719 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DRDragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
SBSherko Bekas
Sherko Bekas s-a născut pe 2 Mai 1940 la Suleimania. În anul 1961, lovit de un mandat de captură ale autorităților din Bagdad pentru activitatea sa poetică se uni ai Persh merga ( partizani kurzi) și deveni vocea rezistenței kurde. În 1970 cu alți autori publică manifestul Observatorul pentru renovarea limbajului literar. Alternă activitatea literară luptei până în 1987 când a fost constrâns să se refugieze în Suedia. A publicat o decină de cărți de poezie, două opere teatrale și un roman în formă poetică. În anul 1988 a primit premiul internațional Tocholsky al clubului scriitorilor suedezi. Întors în Kurdistanul irakian, eliberat în 1992, a devenit Ministrul Culturii Regiunii Autonome a Kurdistanului irakian. Bekas a scris unele dintre liricile cele mai delicate a poeziei kurde contemporane.
3 poezii, 0 proze
Otto Rene Castillo
In condițiile tragice ale anului 1954, un adolescent, încă elev de liceu, dar participant activ la luptele politice din țara sa, Guatemala, este nevoit să ia drumul exilului. Avea abia 18 ani și îl chema Otto Rene Castillo. L-a primit plină de dragoste și înțelegere, Republica Democrată Germană astfel numită până la căderea zidului, unde tânărul surghiunit a studiat literatura și cinematografia. Reântors în Guatemala, țara lui de baștină, se reâncadrează în rândul acelor Fuerzas Armadas Rebeldes implicându-se la instaurarea unui regim al moralei și echității sociale. Rănit în luptele de guerillă, este torturat în chip sălbatic și asasinat mișelește în luna martie a anului 1967. In rest, biografia lui se descifrează cu intensitate din versurile în care și-a nemurit sufletul, fiind cum însuși zice “văduv de lume” la o vârstă când alții își fac încă mari planuri de viitor, prea devreme smuls dintre cei vii. Ne rămân de la el poemele din volumul “Jertfa sărutului”, versuri de o gingășie...
3 poezii, 0 proze
Jan Neruda
Jan Nerudajan Neruda s-a născut în Praga, Boemia, la 9 iulie 1834, fiu al unui băcan care a trăit în Malá Strana( Lesser Quarter) o regiune din Praga. Dupã ce studiază filozofia și filologia, el a lucrat ca profesor până în 1860, când devine ziarist liber-profesionist poet și scriitor. El a fost unul dintre reprezentații cei mai importanți ai realismului ceh. În lucrările sale, Neruda, promovează ideea de renaștere a patriotismului Ceh. El a participat la toate luptele culturale și politice ale generației sale. Neruda, pe lângă poezie și proză, a scris și satire despre micii burghezi din Praga. De asemenea, împreună cu romancierul și scriitorul Ellis Peters, a lucrat la o colecție de povestiri scurte, care au fost traduse și în engleză în 1957, Povídky malostranské (Tales Little Quarter). Poetul Chilean Neftalí Ricardo Reyes Basoalto( Pablo Neruda) și-a luat pseudonimul după Jan Neruda. Jan Neruda se stinge din viață la 22 august 1891 la Praga…
5 poezii, 0 proze
IKImmanuel Kant
Immanuel Kant se naște la 22 aprilie 1724 la Königsberg, în Prusia orientală. În toamna lui 1740, în vârstă de 17 ani, intră la Universitatea din Königsberg. Nu se cunoaște la care dintre facultăți s-a înscris. Urmează cursuri de filozofie și matematici (cu Martin Knutzen până la moartea acestuia în 1756) și de fizică. Kant se orientează spre secțiunea clasică, Lateinschule. Disciplinele principale erau latina (până la 20 de ore săptămânal) și teologia (un soi de buchisire superficială a catehismului); se familiarizează cu filozofia lui Leibniz. De aici dragostea lui Kant pentru poezia latină și aversiunea față de formalismul cultului religios. Kant va lucra trei ani la Reflecții asupra unei veritabile evaluări a forțelor vii, lucrare care va fi imprimată în 1746 dar a cărei versiune definitivă datează din 1749. În 1747 părăsește universitatea înainte de a fi obținut toate gradele, din pricina morții tatălui său. Devine astfel preceptor în familii nobile și burgheze din împrejurimile...
0 poezii, 0 proze
CRConstantin Alexandru Rosetti
Constantin A. Rosetti (n. 2 iunie 1816, București; d. 8 aprilie 1885, București) - deseori numit C.A. Rosetti -fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. Viața și activitatea Înainte de 1848 Studiile și le-a făcut la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a avut profesori, printre alții, pe Eftimie Murgu și Jean Alexandre Vaillant. În 1832 (sau 1833) întră în armată, servind până în august 1836, când a demisionat. "Se apucă de literatură, apoi intră în administrație, fiind șeful poliției din Pitești în 1842, și după aceea în magistratură, fiind procuror la Tribunalul civil din București. Își dădu demisia în 1845." În 1844 pleacă pentru prima dată la Paris: "Aveam apoi nădejdea că lucrînd 3-4 ani, mă voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma,...
1 poezii, 0 proze
APAldo Palazzeschi
Aldo Palazzeschi (pe numele real Aldo Giurlani) s-a născut la 2 februarie 1885 la Florența. Urmează inițial o școală de actorie (avându-l coleg pe Marino Moretti), fiind chiar actor pentru o perioadă în compania teatrală a Lydei Borelli. Trăiește izolat aproape tot timpul la Florența (cu unele sejururi la Paris) până în 1941, când se mută la Roma unde va și deceda la 17 august 1974. Pe propria cheltuială îi apar primele trei plachete de poezie: I cavalli bianchi (1906), Lanterna (1907) și Poemi (1909). Va adera la mișcarea futuristă, publicând L\'incendario în 1910 sub auspiciile lui T.F. Marinetti. (Aici, e de observat că Drumețul incendiar al lui Gellu Naum apare abia în 1936). Deși mai revine în 1925 la Vallecchi cu o antologie, intitulată Poesie, Palazzeschi va traversa apoi o lungă etapă de proză (având ca punct maxim apariția romanelor Stampe dell\'800, 1932; Le sorelle Materassi, 1934). Spre sfârșitul vieții, cu Cuor mio (1968) se întoarce către actul poetic, retrăindu-l cu...
0 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
JAJorge Carrera Andrade
Născut la Quito (Ecuador), la 4 septembrie 1902. Carieră diplomatică, reprezentant al țării sale în Japonia, Franța, Spania, S.U.A., Venezuela și Marea Britanie. Selecție din operele publicate: * El estanque inefable (Bazinul inefabil), 1922 * La guirlanda del silencio (Ghirlanda tăcerii), 1926 * Boletines de mar y tierra (Știri despre mare și pământ), 1930 * El tiempo manual (Timpul manual), 1935 * Biografia para uso de los pajaros (Biografie pentru uzul păsărilor), 1937 * Pais secreto (Țara secretă), 1940 * Hombre planetario (Omul planetar), 1959 * Poesia ultima, 1968 Jorge Carrera Andrade was an Ecuadorian poet, historian, author, and diplomat during the 20th century. He was born in Quito, Ecuador in 1902. He died in 1978. From 1928-33 Carrera first experienced traveling in Europe. He served as Ecuadorian Consul in Peru, France, Japan and the United States. Later he became Ambassador to Venezuela, the United Kingdom, Nicaragua, France, Belgium, and the Netherlands. He also served...
1 poezii, 0 proze
Dimitrie Ciurezu
născut la 7 noiembrie 1897, Plenița, Dolj - decedat la 5 ianuarie 1978, Sibiu După clasele primare în comuna natală (1904-1908) a urmat gimnaziul la Colegiul Național din Craiova (1908-1912) și Liceul Alexandru Lahovary din Râmnicu-Vâlcea (bacalaureatul în 1920); Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Mobilizat, între 1916-1918, ca sublocotenent, a participat la luptele de la Oituz (1917). A publicat în Viața studențească (1921), dar debutul este socotit în 1927, la Țara noastră (O.Goga), unde a fost și redactor. Debutează editorial în 1927 cu volumul de versuri Răsărit (Craiova, Scrisul Românesc) pentru care primește premiul Dr. Păcurariu-Bianu al Academiei Române, la recomandarea lui M. Sadoveanu. Pentru volumul Pământul luminilor mele (București, Fundația pentru literatură și Artă, 1940) primește premiul I. Heliade Rădulescu al Academiei Române. În 1946 se stabilește la Sibiu unde este redactor la România viitoare până în 1949. A fost membru al Uniunii...
4 poezii, 0 proze
Papă-lapte
de Mihai Cucereavii
“E expert în pubertate Și în rodul viilor De când el a ajuns, frate, În mintea copiilor”. “Bătrânețea când îl toacă/ îi vine cheful de joacă” de Florin Rotaru „Și cum ca mielul sunt de blând, Îmi dă...
818
de Parfenie Iliieas
laptele de capră este foarte lecuitor dacă se bea cu cîte o linguriță pentru ciai și cu trei grame de miere de mai... Dar dacă se folosește în fiecare zi apoi gripa virală A trece pe lîngă individul...
1046
de Parfenie Iliieas
Ulșiorul era plin cu zăr și nu cu lapte covăsăt da eu ca prostul am crezut în lapte covăsît numai așa beam eu din fugă șâ la lucru meregeam pe deal șî păteâam oițele mel e de ce mărog să nu ăasc eu...
Să trăiți D-le U.E., dar venitu’ nostru nu e …
de Ivășcan Horia
Reprezentanții guvernului nu a reușit să convingă UE că scumpirile anunțate începând cu luna aprilie vor afecta grav nivelul de trai al romanilor datorită veniturilor foarte mici. Prin vot la noi ca...
doi
de EN
Reputatia linistitoare imagina petele mizerabile ale soarelui-mascul, acea putere paranoica ce parcela cu impulsivitate occipitalul socat in neglijenta. Dobitocenia radiologului se innegura cu...
Fetele
de dumitru cioaca-genuneanu
Fetele se napustesc Cu insulte spre baietii Ce spre locul lor firesc Mina-si ratacesc , orbetii! Insa tot aceleasi fete De flacaii fara fapte Rid ca niste cucuiete Zicindu-mi ca-s papa lapte .
Bimbirițichel
de George Topârceanu
. . . . . . . . . . . . . . . . Frații lui, băieți și fete, Au crescut mai pe-ndelete, Toți plângoci și dolofani. Cel mai tânăr dintre șapte Se numește Papă-lapte Și-a-mplinit abia doi ani. Toată...
Amicii și victimele lui Themis
de Ion Diviza
CIOARÃ ALBÃ L-au izgonit în țări străine Și toți de el s-au lepădat, Că-și face neamul de rușine: Nu-i merge mintea la furat! ISTORIA UNUI VIOL Pe-un papă-lapte impotent O damă rea l-a violat Și tot...
Luptând contra Ța(p)ului
de Florentin Cristian
Degeaba îmi vorbești cu mă și bă Și îmi închizi cu gratii cerul Mie-mi e frică de unul fără barbă Eu sunt umilul nu cavalerul Că doar n-oi fi talpa iadului Ca să mă lovești peste noapte Chiar dacă...
Școala-familie de dragoni
de Dragoș Vișan
Am fost chiar ieri de zi, sunt azi de noapte, un raptor ahtiat să lupte aprig, îmi pun și viața-n joc. Un papă-lapte profesor nu-s, ci dascăl, oh, my darling! Mi-am rupt în două stilul, fac de gardă...