"Panopticum" – 54 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIon Caraion
Ion Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu) (n. 24 mai 1923, județul Buzău – d. 21 iulie 1986, Lausanne) a fost un scriitor român. a născut în comuna Rușavăț (azi Viperești), satul Pălici, județul Buzău, într-o familie de țărani. Între 1935-1942 urmează cursurile Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău, unde, din 1941, împreună cu Alexandru Lungu, redactează revista de poezie Zarathustra. Urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București și lucrează la ziarele Timpul (1942-1943) și Ecoul (1943-1944). Debutează în 1939 în Universul literar și în 1940 în Curentul literar cu versuri și recenzii. Volumul de versuri Panopticum (Editura Prometeu) este confiscat de cenzură. Din 1945 este secretar general de redacție la revista Lumea (director G. Călinescu), în 1947 este numit șef de presă la Editura Fundațiilor Regale (directorul editurii Al. Rosetti). Editează, împreună cu Virgil Ierunca, revista de poezie în cinci limbi Agora, în care publică poeți și eseiști...
222 poezii, 0 proze
Panopticum
de Ion Caraion
Prin piepturile noastre absurde se plimbă orașele incendiate, amare. Păsările din ele sunt păsări de pradă. Oamenii incidentali vorbesc singuri și tare. Nu răspunde nimeni, - din ziduri sau ganguri...
cum pot trece îngerii noștri (VI)
de Dragoș Vișan
f) sus în panopticum “uită-te bine deasupra noastră!” exact așa începea demult rupând tăcerile pe un drumeag oprindu-și mersul ferm bunica dragă ce-ți spunea ”de tac doi oameni ce își sunt dragi a...
Panoptic de vieți
de Constantin Enianu
Plecarea ta a stins acele angoase Adunate în mine să mă prefacă-n sort – Panopticum de forme din ale mele oase Trecând ca vremea unui banal transport… Azi nu mai este nimeni ca să ceară Sortimente...
Îmi scriu spoiala umană pe-un zid
de Dragoș Vișan
Îmi scriu singur clipă de clipă spoiala umană pe-un zid al celor urmăriți continuu de imensul panopticum Îmi închipui ce vrea ziua de mâine să mai încerce astăzi au mers cum au mers ceasurile roșii...
Un nou spital Salpetiere în România?
de Dragoș Vișan
Un nou spital Salpêtière în România? I. Cobaii umani” într-un articol din proiectul Codului civil Spitalele și sanatoriile psihiatrice din România riscă să devină un panopticum, o rețea de...
Cum s-a afirmat scriitorul Ion Caraion
de Dragoș Vișan
Cum s-a afirmat scriitorul Ion Caraion I. Atmosfera postbelică și culisele dispariției literaturii – \"Omul profilat pe cer\" (1945) Editura Forum i-a premiat în octombrie 1945 tânărului poet Ion...
prea negrule Ioane
de Dragoș Vișan
prea negrule Ioane (free style – for I. Car.) înaripat ai căzut de sus printre ierburi și roua îți ninse tâmplele-n alt veac când durerea-ți creștea ca un leac șoptind un descântec de țară nebun I....
Quo vadis?
de Ion Scalen
În întregime căutăm părțile, în întuneric, sâmburii luminii, prin aceste crispate idei, detașarea prostiei... Alergați, voi, cei care puteți prin tunelul îmbâcsit al legilor scrise și nescrise......
Quo vadis?
de Ion Scalen
În întregime căutăm părțile, prin întuneric, sâmburii luminii... Prin aceste crispate idei, detașarea prostiei... Alergați voi, cei care puteți prin tunelul îmbâcsit al legilor nescrise... Veniți...
Coborâre
de Dragoș Vișan
Chiar n-am mai scris niciun poem de unsprezece luni și patru zile. M-am lăsat complet de poeme. Poemele nu sunt culese de mine. Poemele au ghimpi răi invizibili și sâmburi în aproape tot miezul....
Certitudinea eruptivă
de Gellu Naum
Legat de toate aceste insistente fantome de somnambulica ta plimbare prin mine prin mijlocul crăpat al retinei prin rochiile care mușcă cu foamea cea mai grea prin geamantanele mele pline cu apă prin...
Aventură în cer
de Geo Dumitrescu
Omul care păzea luneta părea să fie filozof, părea să știe multe din tainele cerului - i-am dat doi lei să mă lase să privesc luna și să pătrund în țările misterului. N-aș fi putut să-mi închipui...
angela furtună in dialog cu ruxandra cesereanu si poem ruxandra cesereanu
de angela furtuna
1. Doamnă Ruxandra Cesereanu, activitatea dumneavoastră publicistică, de cercetare și beletristică demonstrează că sînteți o conștiință aflată în stare de insurgență, neirosind nici un pic de energie...
Fiecare cu Budapesta lui (2007)
de Dragoș Vișan
Un roman-experiment, FIECARE CU BUDAPESTA LUI (2007) al Gabrielei Gavril ne place pentru efuziunea de jurnalier a personajului principal masculin Ștefan de-a nara o istorie (seven days story) cu o...
Ciclul romanesc al calvarului fascist-comunist la E. Uricaru
de Dragoș Vișan
În volumul de eseuri “Navigare” (2001) al lui Eugen Uricaru găsim notate câteva impresii originale ale sale și despre “Universul nostru penitenciar”, între paginile 75-81, începând astfel:...
Adevăratul jurnal confiscat în 1981 al lui Ion Caraion
de Dragoș Vișan
Jurnal II de Ion Caraion a devenit o carte rară. Apare abia după șaptesprezece ani de când autorul o predase celei mai importante edituri spre publicare, în două manuscrise. Ar fi putut fi publicat...
Bâtu Anghel (I)
de Ion Scalen
(draft) „Bâtu Anghel a fost ștab mare în armată, a fost vagmistor!” era formula cu care își începea maica una din istorisirile sale, cărămizi din care construia o istorie a familiei, unele din ele...
Fără inimi, din lut galben, strigoi
de Dragoș Vișan
Fără inimi, e-acum deja-n Europa ultima toamnă de pace, întâia toamnă de război cu... strigoi, după Camil, în schimb, după Cezar, va fi iarăși "Întunecare", vor apărea cicatrici pe fețe oribile,...
din fire-s un rebel, un hoinar
de Dragoș Vișan
din fire-s un rebel și un hoinar boem, ulița Almalăului, de Ostrov dunărean l-a zidit o vreme la țară către oraș pe tata și eu n-am un pământ bun să-mi ridic zidul ca pe un pat și încărcat cu el în...
