"POMENILE" – 3837 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
SASfântul Ioan Gură de Aur
Cel întru Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză. După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinții Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și cu Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaște au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie)...
5 poezii, 0 proze
Geanta George
Intr-o buna zi, m-am pomenit intr-o lume portocalie si m-am gindit ca ar fi amuzant sa vad despre ce e vorba...
1 poezii, 0 proze
VBVasile Bob-Fabian
Vasile Fabian-Bob (n. 1795 - d. 1836) a fost un profesor și poet român. A fost citat și pomenit de Mihai Eminescu în Epigonii. A fost inclus de G. Călinescu în "Istoria Literaturii", în capitolul "Clasicii întârziați". Născut în Transilvania, la Bistrița-Năsăud și a ajuns profesor de filosofie la Academia Mihăileană din Iași. A alcătuit manuale de geografie și matematică pentru școlile elementare și o gramatică româno-latină. Fabian-Bob a scris versuri cu caracter patriotic și satiric („Moldova la anul 1821”, „Moldova la anul 1829”, „Glasul viitorului”, „Geografia țintirimului” și „Suplement la Geografie”, ultima cu ecouri din preromantismul lui Th. Gray), tipărite postum în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Lepturariul” lui Aron Pumnul.
1 poezii, 0 proze
ILIna-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
POMENILE
de George Budoi
POMENILE Sunt pomeni adevărate Lucrurile ce-s curate, Din a ta agonisită, Doar din munca ta cinstită. Nu-i pomană creştinească, Ci-i o faptă păgânească, Să dai ceva ce-i spurcat, Sau cevá ce-i din...
POMENILE ŞI CÂINII
de George Budoi
POMENILE ŞI CÂINII Câinilor, tu ia aminte, Nu le da din cele sfinte! Cele ce le-am scris mai sus, Le-a spus Domnul nost Isus. Nu-i o faptă milostivă Câinilor să daţi colivă, Nu-i nici să le daţi...
noaptea pe furiș se moare
de Macovei Costel
orașul meu de asfalt și betoane aștepți cuminte pomenile electorale inchiziția nu a murit, din adânc pandecte focul mocnit al urii, al prostiei și-al micimii copacii își așteaptă moartea și-și...
Labirintul vieții (XIV)
de Ion Cuzuioc
livadă în floare – pe covorul alb întinsă roua dimineții *** mărul discordiei – pomenile împărțite pe ultimul drum *** primele dezghețuri – corăbii de hârtie plutind pe pâraie
Patrula din zori
de Radu Haraga
Fiecare dintre ziarele vândute în această dimineață de mâinile unde banii prea mărunți îngheață, fiecare dintre pomenile făcute cu aparenta dărnicie a celui care procentul din venituri nu-i spune...
tatăl meu mare farmazon
de maria lughi
am urcat cu toții prin soare până la cimitir acolo ne-am așezat la umbră și așteptam să vină preotul pe deal nu ajunsese seceta iarba era înaltă mișunau printe noi bărzăuni și furnici femeile...
Oameni de aer
de andrei noaptes
Oameni de aer mergand printre munti de farfurii si portelanuri la capatul lor baiatul incepea orice concluzie cu un ras isteric printre ziduri ba pline de var ba pline de evrei invatand de la copaci...
Speranța nonagenarului
de Ruse Ion
C-o jună se căsătorește, Dar nu din vreo perversitate, Avînd atât cât ea trăiește, Pomenile asigurate.
despre moarte
de ovidiu nacu
hai să vorbim despre moarte și despre ceea ce înseamnă ea de fapt hai să vorbim fără vrăjeli poetice și fără înflorituri siropoase: se zbuciumă hoitul păcătos pănă-și dă duhul și moare. ochii îi...
CluStArs
de Alina Manole
În satul acela, unde toată lumea era nu numai extrem de credincioasă, dar și destul de sobră, probabil din cauza distanței relativ mari de tumultul Capitalei, el avea o reputație proastă încă înainte...
Grija
de HALUPA ALEXANDRU
Să-mi dați de pomană o mânăstire dintre cele mai vechi cu putință. Un vers cuminte și câțiva preoți sătui de credință. Să-mi dați de pomană un izvor un munte sau puțină ciocârlie că nu se știe ce mă...
Fii tu însuți
de Alecu Marinel
Același neam, același sânge Neam după neam, în valuri curge Sunt tot același n-am știut Că vremea trece, că totul e de lut Că cina este pregătită Și vin numai acei ce-n cale Au numai două doruri pe o...
Ce-am trimis la Reghin
de Gârda Petru Ioan
Moto Spune-mi până nu crizez: Eu cu cine să votez? EU … CU CINE VOTEZ ? Beția de cuvinte a candidaților Ne’ncetat analizez Când mă uit la candidați: Eu cu care să votez Dintre-atâția… turmentați?...
Marie
de florian stoian -silișteanu
mă doare că nu am avut curaj mai demult încă din vremea în care țara asta a mea era un câine cu mâner era cum se spune coada acestui lanț la capătul căruia latră pe rând cineva când frigul adoarme la...
Abrutizarea iepurelui de stepă - 3
de marin badea
România eternă: Grătaru – Erau zarzării-nfloriți, când eram îndrăgostiți! La jumătatea lui aprilie, satul începe să se desfacă verzui, ca un ochi de vrăjitoare. E un alt aer, de liniște și bucurie...
farame
de Alexandru Corneliu ENEA
FÃRÂME Fărâme de imagini: Silueta monstrului condamnat Chipuri zugrăvite de istorie, Cutia milei umplută cu patimi, Într-un colț, ascunsă, o broască Se roagă orăcăind leșinat Și prinde un păianjen...