"Ochi de nictalop" – 20139 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCamelia
Incerc sa descopar lumea cu ochi de copil, curioasa ma avant spre varfuri inalte, uneori trebuie sa ma catar, alteori genunchii mi se julesc, ma zgarii, dar continui, stiu ca la capatul acestui drum, ma asteapta un suras, sau Adevarul sau Iubirea, dar cu siguranta eu insami, in unicitatea mea iremediabila. Si ma bucur. Asta e zborul meu: o bucurie tasnita ca un izvor fara sfarsit.
5 poezii, 0 proze
NHNedelcu Horia
inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!
3 poezii, 0 proze
PSpatrasco stefan
my birthday 19 mai 1988! ascult punk, si sunt din Telenesti, Republica Moldova! Id yahoo mesenger: ochi_de_gheta
4 poezii, 0 proze
PBPavel Boțu
Pavel Boțu (n. 1933 în Cemașir, reg. Odessa, Ucraina; d. 1987, Republica Moldova) a fost un poet și publicist român basarabean de origine ucraineană, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987. A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori stepele Bugeacului, în regiunea cărora s-a născut. La 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, vede lumina zilei Pavel Petre Boțu, în familie fiind trei fete și doi băieți. Anii grei de război îi vede cu ochi de copil între 8-12 ani. Războiul îi răpește unicul frate, Gheorghe, în 1945 în Cehia. În anul 1947 moare tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie. S-a văzut în față cu datoria de a-i ajuta pe cei apropiați în anii cumpliți de secetă și foamete. Atunci s-a verificat...
1 poezii, 0 proze
OWOscar Wilde
Oscar Fingal O'Flaherty Wills Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin - d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanți de limbă engleză. Oscar Wilde a fost fiul unui medic irlandez. Tatăl sau, sir William Wilde, doctor specialist în boli de ochi și urechi, anticar și scriitor, mai avea trei copii dintr-o primă relație. Mama sa, Jane Francesca Elgee, era poetă (scria poeme revoluționare sub pseudonimul Speranza) și jurnalistă. În timpul școlii, Oscar a excelat în studiul clasicilor, la limba greacă și la desen, caștigând numeroase premii și burse de studiu. După studii strălucite la Trinity College din Dublin, audiază prelegerile de estetică ale lui John Ruskin la Universitatea din Oxford, unde se distinge și prin gusturile sale rafinate, îmbrăcămintea elegantă și stilul dandy de viață. După absolvire, în 1878, se mută la Londra. În același an, 1878, primește premiul "Newdigate" pentru poezie și inițiază mișcarea "Artă pentru Artă", prin...
39 poezii, 0 proze
APAfrodita Popescu
„Esența și viata nu pot fi văzute. Ele sunt cuprinse în lumina cerului. Lumina cerului nu poate fi văzută. Este cuprinsa în cei doi ochi” - Secretul florii de aur Amintiri, vise, reflecții - Carl Gustav Jung “Pe o stradă îngustă roțile căruțelor a doi țărani se încurcară între ele. În loc să urmeze cearta la care te-ai fi putut aștepta, fiecare murmură cu politețe reținută niște cuvinte care sunară în genul adukan atman și însemnau: “’deranj trecător, nici un suflet (individual)”. „Căci misiunea omului ar fi, din contră, să conștientizeze ceea ce provine și i se impune din inconștient, în loc să rămână neconștient de acest conținut sau identic cu el. În ambele cazuri, ar deveni infidel menirii sale de a crea conștiință. Pe cât putem discerne, unicul sens al existenței umane este să aprindă o lumină în tenebrele ființei ca atare. Este chiar de presupus că, după cum inconștientul acționează asupra noastră tot așa e și el influențat, la rândul lui de sporirea conștiinței noastre” Petre...
58 poezii, 0 proze
ISIoana Stanciu
poezia mea este lumea ce-mi sta la picioare; nu tin cont de reguli atunci cand gandesc, simt, tremur, respir si scriu. sunt copil, iubesc, la distanta, imbratisez soarele dimineata, ma joc cu cearcanele celui de langa mine, colorez iarba cu talpile goale, ma-mbrac in camasi barbatesti, ma reincarnez vara in scoici, iar visele-mi penduleaza intre munte, mare, unde, nori, raze, ochi mari, gene lungi, zambete sincere.
5 poezii, 0 proze
nicolae pop
25 de ani, 1,88 m, blond, ochi albastri
1 poezii, 0 proze
DDDaria Darid
daria darid e făcută de la 0. a cioplit adânc în ochi, până ce s-a subțiat moartea . dd este pseudonim.
180 poezii, 0 proze
Rodica Badea
Sunt o adolescenta de 16 ani la Lic. Ion Barbu, Bucuresti. As putea spune ca sunt simpatica, roscata cu ochi caprui, romantica si o mare devoratoare de poezie.
5 poezii, 0 proze
Ochi de nictalop
de Covaci Oana Maria
Falanga de lemn indică pe hartă, inima Jumătate de pânză, cea din carne, se abandonează pictorului Cealaltă jumătate de pânză, din hârtie, se dă poetului În spatele lor, galeriile sunt drenate de...
citadela mankurților
de dan mihuț
craniul se desface și nu e deltă culme de arbori care duc spre o țestoasă sumeriană zdrobită în balta sub pământul gras încălecat prin păr pe animalele care ating cu limba superioară firul de iarbă...
Zidind furtună-n sânge te voi scrie
de Ștefan Petrea
Zidind furtună-n sânge te voi scrie Cu vorbe ce albastru au galopul Cu-al meu stilou din bezne, nictalopul, În foaia cu sămânţă de stihie. Un vis privea la noi c-un ochi, ciclopul Ce tainele din...
Vise și adrenalină
de Doina Vilceanu
La malul mării, pe nisipul fierbinte, stătea la soare și se încălzea o ploșniță răpciugoasă. Cum o fi ajuns ea pe malul mării, greu de spus! Cert este insă că era fericită. Stătea cu burta ei păroasa...
Limburi
de Daniel Adin
Ce poate sa insemne nemurirea decat putin abandon... Sau iti raguseste vocea... Si ochii tai devin un soi de dezamagiri nictalope, sau gura care rosteste cuvinte trunchiate si taiate cu ciobul ......
Torturi bucolice
de Pestrea Ion-Daniel
Într-un demult imemorial mi s-a povestit un vis în care am rămas. Sinuosul tobogan pe care îți scuipi măruntaiele, al memoriei, Paleo-senzația de scufundare accelerată, Bodyguarzii nopților păgâne,...
îngerii închisorilor
de Gabriel Nicolae Mihăilă
un aer umed ca de rocă de închisoare medievală face ca aceste lumânări îmbibate cu clorură de fosfor să se aprindă singure cele mai înalte ziduri sunt cele invizibile, credința nu e trecătoare dar e...
ochi de diamant
de Constantin Enianu
În anii 1630, Amsterdamul trecea prin dezlănțuirea unui mare artist menit de a spune prin opera sa adevărul despre condiția umană: pictorul Rembrandt van Rijn. Tot ce creează e aclamat. El știe ce-și...
Ochi de piatra
de DiAngeli
S-au dus toate-ncet, de-a randul Pe-un pamant ce-ngroapa toate, Numai el le stie, gandul Si-un strop vechi de libertate. Amintiri ce stau la panda Intr-o mana de tarana, Multi ar vrea trecut sa vanda...
ochi de înger
de carmen
ochi de înger iubirea îmi e icoană într-o ruină de perete singurul rămas , o fereastră fără geam un ochi de înger spre albastrul vieții ce o am, cu întrebări...