"Oameni mici cu nasul mare" – 20228 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
MVMihai Vintilă
Redactor șef al revistei Litera13 din Brăila Editor al ziarului InfoEST.ro Volume de poezie Primii Pași – Brăila, Editura Edmunt, 2005 Fiare și oameni – Iași, Editura Pim, 2012 Ordine in gânduri – Iași, Editura Pim, 2013 Sensul Cuvintelor – Chișinău, Editura Grafema Libris, 2014 (volum român-rus) Adevăruri mari scrise cu litere mici - Brăila, Editura InfoEST, 2015 Prezent cu poezii în antologiile Cu patria in suflet – colecție antologică de poezie – București, Editura Națiunea, 2013 Reverența cuvintelor – antologie literară – Galați, Editura InfoRapArt 2013 Lira de foc - Galați, Editura InfoRapArt, 2014 Balcanica 8 - Brăila, Editura Proilavia, 2014 Balcanica 9 - Brăila, Editura Proilavia, 2015 Poeții în cetate - Brăila, Editura Proilavia, 2015 Inclus în Dictionarul scriitorilor brăileni - Brăila, Editura Proilavia 2010 O seamă de scriitori - Dumitru Anghel, Brăila, Editura Istros 2014 Membru al cenaclului literar Panait Istrati, Brăila....
10 poezii, 0 proze
Aanima
"Mai știi cum te numeam pe-atunci? Icoană cu picioare lungi, Veneai pe rîu sau rîu erai, Curgeai în mine pînă-n rai. Cu limba preschimbata-n bici Vanai pe coapsa iepuri mici" Economist. Scriu pasionat si accidental, fara pretentie de forma, liric si cu obsesia ritmului. Datorez www.poezie.ro oamenii, increderea si energia pe care mi-au dat-o la inceput de drum. obtin aproape orice imi pun in minte nu ma mai apropii de oameni ca le fac rau.
20 poezii, 0 proze
IFivan fraguta-maria
Mai intai sa ma prezint:Sunt Ivan Fraguta-Maria,nascuta in Craiova,sunt la C.N "Elena Cuza",sectia stiinte ale naturii.Cu toate ca nu fac romana ca cei de la filologie,imi place foarte mult literatura.In timpul liber imi place sa citesc si sa scriu poezii sau proza.Am inceput sa scriu poezii pentru diverse materii,cand aveam cate un concurs sau vreo prezentare din clasele mici.Mi-am facut un cont pe acest site deoarece am vazut ca aici ii poti da liber imaginatiei si creativitatii,poti intalni alti oameni pasionati de arta poeziei si a povestilor.Felicitari celor ce au muncit la realizarea acestiu site.
1 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
TBTatiana Bîrsa
BIOGRAFIE Cerul ma sculptase din țărână dăruindu-mi existența Și transpunând-o pe pământ și-a lăsat în ea prezența. Născută printre "ei", știu bine...mi-e sufletul în căutare... Mereu între azi și mâine, sunt vise, așteptări și contemplare. Cu trupul printre oameni, cu gândul rar pe-aici... Eu am schițat istorii, am strâns fragmente mici... Și am pictat tablouri, și am trăit printre eroi, Inventând o altă gamă...de iubiri, trăiri ,culori. De-am învăat să pot să cred în adevăr și bine E pentru că privind la cer am căutat cerul în mine Și dacă azi mai pot distinge pământul de ceresc E pentru că încă învăț: să pot, să lupt și să trăiesc! (Tatiana Bîrsa)
4 poezii, 0 proze
DVdiaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Petcu Nina
Sunt eu..si atat!..Asta as putea spune despre mine, in masura in care nici macar eu nu ma cunosc..Cunosc doar fragmente din mine si din ceea ce eu reprezint...sunt o straina intr-o lume straina..si cu toate astea sunt nepretuita, nu sunt atat de mica intr-o lume atat de marunta din mana divinitatii..sunt usor nebuna si usor introvertita..sunt om si barfesc fara sa vreau, sunt om si gresesc fara a avea neaparata cunostinta de asta, sunt om si mint cand cred ca spun de fapt adevarul si fur (chiar daca numai meserie!)..si plang..si rad...si ma intristez atunci cand ar trebui sa rad de fapt..din pacater sau din fericire,iubesc animalele mai mult decat pe oameni..asta-s eu..iar detaliile nu ar mai conta!
1 poezii, 0 proze
Oameni mici cu nasul mare
de Morar Nucu
măști, ruj, fond de ten, dermatograf așa trăim, pe scene individuale striviți de imaginea proprie în oglinda nerușinată a realității dure dintr-o piesă de teatru absurd în care suntem toți și nu e...
Și bonsaii visează
de cristina minea
Povestea bunicii luase sfârșit. Cei mici adormiseră rând pe rând, deși toți își doreau nespus să afle, în fine, ce s-a întâmplat cu micul bonsai rătăcit, după ce fusese smuls cu furie din vasul lui...
Șoareci pe tavan
de Ioana Ciorap
Niciodată nu mi-a plăcut sa fiu singură, fiindcă mereu am fost. Am crescut într-o casă de oameni nebuni, cu doi părinți care se urau și o soră excesiv de inteligentă, ambițioasă și perfecționistă....
Cuvinte pe sub lampadar
de Iulia Elize
Odată trenurile treceau spre Avanahh, pline de lampioane cu ghirlande și de copilași, noi dormeam, liniștiți, printre ei, printre baloane cu albastru și alb, până ni se făcea frică de întuneric;...
Pe aripi de destin
de Beatrice Breiner
E o noapte albă...În întuneric răsună ecoul unui glas disperat care cere ajutor de la timp. Merge zgribulit cu aripile lăsate;îl înghit străzile; urmele abia vizibile rămînîndu-i pe zăpada moale...
Penarul
de Mihaela Plesa
Avea Bagabontul un penar in prima zi de scoala, chinezesc si cu pauni de crapau de invidie toti colegii. Cu ghiozdanul nu se prea impaca el. I-l cumparase matusa Caliopeea, sa fie frumos si de piele....
Fratele meu „de cruce“!
de Gina Nicolae
Poate că așa trebuie să fie viața, poate că nu, dar repartițiile reușitei nu puteam să înțeleg, copil fiind, cine le face. Mulți spun că soarta și-o face omul cu mâna lui, nu contest acest lucru....
Strugurii
de Vasile Dumitru
- Tot! Un bob nu rămâne, ori vă leg de salcâm! O voce aspră, ușor răgușită. În spatele nostru e nea Gică, nebunul satului și paznicul viei de lângă pădure, via cea mai râvnită de noi, copiii care...
Sub semnul lui Shiva II
de Cezar C. Viziniuck
corectează și la "deja devi irecuperabil" 13 Februarie 1996 E ora șase dimineața. Nu am somn și așa, la o cană de zaț - cînd nu mai am cafea, refierb zațul ce-l țin păstrat în cornete din hîrtie unde...
Diaspora și tinerii au vărsat acvariul în ocean!
de Nicolae VASILE
Între generații au fost divergențe de când lumea! Nu ar trebui să facem caz, în mod suplimentar, pe această temă. Și totuși, înclin să cred că prezentul actual reprezintă o situație deosebită față de...