Căutare

Nascut in Cluj Napoca....dar la spital doar....ca orasu meu unde locuiam era Borsa maramures. Acolo am si copilarit primii 8 ani din viata. Practic perioada cea mai importanta, cand iti formezi imaginea despre lumea aceasta si ....despre cea de dincolo.... De la 8 ani familia s-a mutat la Dej, spre marea mea tristete...dar fiind copil, am trecut peste...si doar acuma pot sa judec lucid partea buna si cea rea a mutarii.....strict sufleteste...eu zic ca a fost o alegere mai putin inspirata.....dar....e viata mea...si atunci tot ce s-a intamplat a dus la formarea mea de acum, si toate amintirile ce mi le-a lasat Dejul , fac parte din mine, deci sunt fericit cu ce s-a intamplat.... Iar de la terminarea liceului si pana dupa terminarea facultatii si pana la intrarea mea in servici.....(o mare dezamagire personala)....si de fapt..pana in prezent....traiesc in Cluj Napoca...M-am intors in locul unde am vazut lumina zilei...unde am intrat in lumea asta si am facut cunostinta cu toate...

3 poezii, 0 proze

Dan Giosu

REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...

0 poezii, 0 proze

Andrei Makine

Andrei Makine (n. 1957) este definit de o relație specifică cu realitatea și memoria, dar clasificarea sa este total diferită datorită statutului său de scriitor global și adoptării limbii franceze. El este clasificat cel mai bine ca scriitor Translingv care operează în cadrul Neoclasicismului Contemporan. Reprezintă un contra-curent la experimentele postmoderne, favorizând o întoarcere la stilul înalt, structura narativă clară și frumusețea lirică. Descompunerea clasificării: Clasificare principală: Literatură Translingvă / Francofonă Născut în Siberia, a emigrat în Franța la sfârșitul anilor '80 și scrie exclusiv în franceză. Exil și Adopție: Este grupat adesea cu alți mari scriitori care și-au abandonat limba maternă pentru o „limbă vitregă” aleasă, precum Vladimir Nabokov sau Milan Kundera. „Gardianul” limbii franceze: Scrie o franceză hiper-corectă, elegantă, aproape clasicizantă. Această devoțiune a dus la alegerea sa în Academia Franceză în 2016, solidificându-i statutul de...

2 poezii, 0 proze

AȘ

Alex Ștefănescu

Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.

1 poezii, 0 proze

Mihaela Ami

Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.

1 poezii, 0 proze

Alexandru Macedonski

ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...

120 poezii, 0 proze

Victor Potra

11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...

194 poezii, 0 proze

O floare

1 poezii, 0 proze

O_X

nu am

4 poezii, 0 proze

O canalista din Iancului

1 poezii, 0 proze

O alegere grea

de Somesan Sergiu

"Alege-mă pe mine", a spus dragonul. "Sunt Dragonul înțelepciunii și îți voi dărui toată înțelepciunea și bogățiile lumii." Inorogul a spus: "Alege-mă pe mine! Doar știi că sunt simbolul frumuseții...

Un alt mut printre cei ce strigă

de Ciprian Ciuciu

“O clipă te deranjez doar. Sper că poți să mă asculți câteva minute. E important pentru mine…. Mi-am permis totuși să scriu câteva cuvinte, pentru că în cazul de față nu cred că ar fi ușor de înțeles...

Jocul de-a Arca lui Noe

de Dan Mitrut

Va propun un joc, pentru ca nu exista aici, desi cred ca ar trebui, o postare pentru jocuri. Scenariu: sunteti ultimul locuitor al palnetei. Trebuie sa faceti rasa sa supravietuiasca si singura sansa...

Atelier

Prins între două lumi - III -

de Emil Iliescu

Când tocmai se pregătea să înhame câinii, observă că Leda, care de obicei în astfel de situații era agitată și cu o lumină vie în ochi, stătea culcată cu botul între labele din față. “Nu poate fi...

grafemică

de emilian valeriu pal

grafem 5 (uitarea-i făcută din însingurări netrăite la timpul lor) am învățat să-mi duc demn stângăciile de la ronnie james dio când un gnom de grădină i-a zdrobit degetul mic nu s-a gândit la durere...

Atelier

La capat de trotuar~2

de Luana Gavan

Un portofel destul de micut, negru si...gros. Dau sa ma apropii de el cand o durere imi sageteaza genunchiul si cad din nou pe asfaltul ala atat de tare. Cativa oameni trec pe langa mine, dar...