"O ,,altfel” de lecție de jurnalism" – 22686 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh

istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Gerhart Hauptmann
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1912. Gerhart Hauptmann (n. 15 noiembrie 1862 la Obersalzbrunn în Silezia - d. 6 iunie 1946) dramaturg german Gerhart Hauptmann, născut în Silezia, ia lecții de sculptură (Breslau, 1880), audiază prelegerile de filosofie ale lui Rudolf Christian Eucken și Haeckel, dar studiează și istoria artei(Jena, 1882). Sculptează la Roma (1883), frecventează Academia de Arte (Dresda, 1884) și cursuri de artă dramatică la Berlin, însușindu-și astfel o impresionantă cultură. În anul 1885 se căsătorește cu Marie Thienemann. Se stabilește la Erkner, lângă Berlin, ia legătura cu cercul naturalist Friedrichshagen și după timpurii încercări epigonice scrie drama socială Vor Sonnenaufgang ( "Înainte de răsăritul soarelui", 1887). Reprezentarea ei îl face celebru la vârsta de 27 de ani. Format la școala lui Zola, Ibsen și Tolstoi, Hauptmann realizase datorită intuiției sale excepționale, dezideratele fraților Iulius și Heinrich Hart, M. G. Conrad și...
0 poezii, 0 proze
oana blandiana betlevy
Ca fiecare , a trebuit sa fiu mai intai nascuta , deprinsa cu primii pasi , sa fiu iubita , sa iubesc, sa fiu dezamagita in rasfatul ce ma caracterizeaza, sa ma trezesc dupa un somn cuprins de lacrimi, sa invat ceva despre oameni , sa continui ceea ce nu mereu inteleg : viata. Asa cum in cateva ocazii din graba pasilor ceva m-a tintuit in poluatele intersectii , ademenindu-ma cu iluzia ca voi fi spusa cu secretul existentei , tot astfel mi-au pus ganduri in vorbe scrise si penel in mana pentru a le face vazute citirilor. Nu am o “biografie”, sunt o femeie care isi uita poeziile pentru ca nu le crede ale sale; dar recunosc ca simt o altfel de fericire trecand emotional prin ele; Sunt nascuta in Bucuresti, si traiesc monologuri voite a fi lirice pe scena virtuala a site-ului Agonia . Multumesc.
13 poezii, 0 proze
Alexandru Depărățeanu
Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835 - 11 ianuarie 1865) a studiat în țară și apoi la Paris, unde și-a însușit idei revoluționare. Amestecat în mișcarea politică a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat (1864), dar a murit tânăr. A lăsat totuși pe lângă o dramă Grigore-Vodă o colecție de poezii, care s-a tipărit pentru prima dată în 1861 sub titlul Doruri și amoruri. E sigur că avea talent, dar natural, el n-a ajuns decât în faza de imitație și de inspirație după maeștrii săi, mai ales francezi. Influența aceasta se vede chiar în vocabularul întrebuințat de el, fapt care-l apropie de Heliade, care pare a-i fi fost maestru, dar îl face neînțeles azi. Probabil că nimeni nu i-ar fi reținut numele bietului Depărățeanu, dacă Topîrceanu nu l-ar fi parodiat memorabil în Vara la țară. De altfel o parte din scrierile lui aflate la moșia din Deparați a fost arsă la răscoala din 1907. Să remarc totuși talentul lui Alexandru Depărățeanu, care promitea, dar nu se copsese...
1 poezii, 0 proze
Eugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
grigoras anca cristina
Iubind iubirea nu am putut scrie decat despre iubire!...versurile mele atat de copilaresti de altfel reprezinta o incercare a condeiului de a cuprinde in ele sentimente rostogolite prin cuvinte.
3 poezii, 0 proze
Andrei Gamarț
înainte de elementele ce țin de biografia lui andrei gamarț este necesar de evidențiat faptul ca andrei nu este un oarecare poet. andrei este o întruchipare a unui artistism rar întâlnit. modul de percepție a unui adevăr complex care își găsește originea într-o infinitate de idei este un fenomen pur instinctiv, deci andrei gamarț profită de un har de a reflecta realitatea, el este omul unic al sentimentului, al imaginii și al cuvântului. Un om invizibil, ca si adevarul de altfel. născut în republică, la chișinău în 1980 september 8 copilăria și adolescența si-o petrece într-un mediu destul de tensionat, departe de stabilitate și pace. în ’92 stă la bunica si priveste tancurile ce se îndreptau spre tighina. absolvește liceul ștefan cel mare în ‘95 după care în ’99 tânărul finisează studiile la colegiul c.r.a.p. plămădeală iar în 2004 absolvește academia de muzica, teatru și arte plastice din chișinău valoric andrei gamarț debutează cu volumul “măsura aproapelui” 2004, editura museum în...
24 poezii, 0 proze
Ioana Cristina Popescu
Scrisul este un hobby ce m-a urmarit de cand sunt mica. Prima si de altfel singura mea poveste - nepublicata vreodata, am scris-o cand aveam 9 ani si avea caini drept personaje. Poet preferat - Bacovia. Consider ca este unul dintre putinii poeti care exploreaza culmile tristetii atat de apasatoare. Atata de explicita este senzatia de dezolare in poeziile bacoviene, incat practic ai putea-o palpa. Admirabil... Unul dintre scriitorii preferati este Edgar Allen Poe, ce in povestirile lui reuseste sa mentina tensiunea si suspansul pana aproape de final. Il consider un autor greu previzibil si din acest motiv il respect foarte mult. Alte hobby-uri - muzica, lectura
3 poezii, 0 proze
Stoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
delia schipor
multi ar spune ca nu sunt un om demn de luat in seama si,e adevarat,nu am realizat lucruri extraordinare,dar cred ca sunt speciala in virtutea faptului ca am fost creata(ca,de altfel,toti oamenii,dar dintre care multi nu vor sa creada acest lucru sau sa tina cont de el),ca exist si ca,deci,am posibilitatea de a lasa in aceasta lume,in urma mea,o dara de lumina
1 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
O ,,altfel” de lecție de jurnalism
de Raluca Oana Helgiu
Sunt studentă la jurnalism în București. Nu știu dacă este ceva de capul meu. Unii ar zice că da, iar alții că nu. Adevărul este undeva la mijloc. Eu una habar n-am. Încerc însă cu perseverență să nu...
Un tip naiv și cam demodat. Fost contabil.
de alice drogoreanu
\"Sebastiăo Salgado. Un fost contabil convertit la fotografie în 1973. Primit în familia Magnum în 1979. Independent din 1994 când și-a fondat propria agenție – Amazonas Images. Poate unul dintre cei...
A murit Omul disponibil
de felix nicolau
A murit Ion Zubașcu, un om religios și totuși plin de umor, un poet puternic, vitalist, înnoitor de limbaj. Un prieten căruia îi plăcea să se așeze alături de tineri. Și un interpret tulburător de...
Noi toți am fost deja dada înainte de a fi existat Dada
de Anton Potche
Este greu de spus dacă editorialistul cotidianului DIE WELT se bucură de faptul că câștigătoarea de anul acesta a premiului literar Bachmann, Kathrin Passig , provine din...
Salvezi un om, salvezi o lume
de Ottilia Ardeleanu
Autorul acestui volum de mărturisiri din lumea nevăzută și neînțeleasă este aproape un vrăjitor de suflete altfel sortite vieții, printre care mulți nu ar putea păși, darmite să li se alăture,...
Atingerea mortii
de Anca Mortensen
Astăzi, 13 septembrie 2004, am îmbătrânit, brusc, cu zece ani! Zâmbetul mi-a înghețat pe obraji și inima s-a chircit în cel mai ascuns ungher al trupului meu. Îmi simțeam ochii arzând, în timp ce...
