"Numele unei păsări" – 20281 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MMMihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
RARose Ausländer
Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ) (n. 11 mai 1901, Cernăuți - d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf) a fost o scriitoare de limba germană și limba engleză originară din Bucovina. Provine dintr-o familie de evrei ortodocși, tatăl se numea Sigmund iar mama Etie Rifke Binder. După moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat spre Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignazi Ausländer și după trei ani au divorțat. În această perioadă a început să scrie poezie în liumba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav Rose a revenit la Cernăuți ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În timpul războiului mondial se ascundea împreună cu Paul Celan în pivnița unei fabrici și acolo comparau poeziile. După război s-a refugiat în Statele Unite, unde a primit cetățenie. Experiența războiului i-a produs un desgust de germani și de germană, așa că a început să scrie versuri în engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea lui s-a întors...
10 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
SPSaint-John Perse
Marie-René Alexis Saint-Léger Léger, ce va semna ca scriitor cu numele de Saint-John Perse, s-a născut la 31 mai 1887 în Guadelupa (Pointe-á-Pitre). Își petrece copilǎria în mica insulǎ-proprietate a pǎrinților sǎi - Saint-Léger-les-Feuilles, în mijlocul unei exuberante naturi tropicale. În 1899 se stabilește împreunǎ cu familia sa în Franța, unde studiază la liceul din Pau. Leagǎ o strânsa prietenie cu Francis Jammmes. Scrie "Images à Crusoé"(Imagini pentru Crusoe) în 1904. Studiază la facultațile de drept, științe și litere din Bordeaux, interesându-se cu precădere de filozofii presocratici și de dreptul roman. Publicǎ sub numele de Saint-Léger Léger volumul de versuri "Éloges" (Elegii, 1911). După călătorii în Spania, Germania și Anglia, se stabilește la Paris, pregătindu-se pentru cariera diplomatică (1914). Ca secretar de ambasadă la Peking, călătorește prin China, Coreea, Japonia, Mongolia. În aceeași perioadă compune "Anabase"...
17 poezii, 0 proze
costea florin
Nascut langa o oarecare 'Ozana' dintr un loc uitat de Dumnezeu sunt un oarecare pretendent la o viata mai tihnita. Numele sunt neimportante precum si aceasta asa zisa biografie. Cel ce sunt prin cel ce am fost poate incapea intr un anunt de mica publicitate din rubrica 'obiecte disparute'. Viata este o ironie prea fina pentru a fi conceputa intr o compunere formala mai ales cand este la inceput! Fara a fi goala dar nici prea plina, in amalgamul trairii universale nu poate avea decat tonul impus de acesta pe de o parte si consistenta unei umbre pe de alta parte. Din fericire puterea cuvantului este cu atat mai mare cu cat este folosit in scopul deja conferit celui ce 'graieste'.
1 poezii, 0 proze
ANAmélie Nothomb
Amélie Nothomb (13 august 1967, Kōbe, Japonia), pe numele său real Fabienne Nothomb, este o scriitoare belgiană de limbă franceză. Este fiica unui ambasador belgian și nepoata omului politic Charles-Ferdinand Nothomb, descendentă unei ilustre familii bruxelleze care a adus provincia Luxemburg regatului Belgiei. Copilăria și adolescența ei sînt de fapt o lungă călătorie prin lume, cu opriri mereu provizorii: își petrece primii trei ani de viață în Japonia, urmează China (Beijing), S.U.A. (New York), Bangladesh, Birmania și Laos. În 1984, își începe la Universite Libre de Bruxelles studiile de filologie. Din 1992, în fiecare toamnă, publică un roman, imediat trecut în fruntea listei de bestselleruri. Opera Igiena asasinului, roman, Albin Michel, 1992 (Prix René-Fallet, Prix Alain-Fournier) Sabotaj din iubire, roman, Albin Michel, 1993 (Prix de la Vocation, Prix Alain-Fournier, Prix Chardonne) Combustibilii, teatru, Albin Michel, 1994 Catilinarele, roman, Albin Michel, 1995 Péplum,...
6 poezii, 0 proze
DBDon Pedro Calderon de la Barca
DON PEDRO CALDERÓN DE LA BARCA (1601-1681) Don Pedro Calderon de la Barca s-a născut la Madrid, în 1601. Tatăl său a fost, Don Diego, descendent al unei familii de nobili. Se pare că numele lui de familie vine de la unul dintre strămoșii săi, ce părea să se fi născut mort, apoi conform obiceiului vremurilor, a fost pus în apă fierbinte, pentru a verifica dacă este cu adevărat fără viață, apoi la contactul cu apa cu temperatură ridicată, a izbucnit în primul lui scâncet. În 1625 s- a înrolat sub steagul Ducelui de Alba, mergând în Flandra și în Italia, în primul rând, în Flandra trebuie să-i fi fost plăcută șederea, pentru ca multe personaje din dramele sale sunt flamande și de asemenea, datorită nobilei sale mame, dona Ana Maria Henao, care era de origine flamandă. Din păcate campaniile militare la care a luat parte nu au fost glorioase și de aceea nu sunt menționate de Don Pedro în niciuna din operele sale. În schimb, în viața sa academică a fost mai mult decât genial: tatăl său,...
1 poezii, 0 proze
Ioan Silvan
Ioan Silvan ( Peceiu, Județul Sălaj, Romania, 27 martie 1959) este un poet, romancier și eseist român. S-a născut cu numele de Ioan Iepure, pseudonimul Silvan fiindu-i atribuit de scriitorii I.D.Teodorescu și Aurel Turcuș, în timpul unei cine la Timișoara, după ieșirea de la Cenaclul Revistei Orizont în vara anului 1988. Biografie: S-a născut pe data de 27 martie 1959, în satul Peceiu, într-o casă mică și sărăcăcioasă, cu mulți copii (cinci). Intre 1966 și 1974 a studiat la Scoala Generală Peceiu. După terminarea gimnaziului se înscrie la Liceul Industrial 2 din Arad, dar este nevoit să se retragă după numai o lună din cauza lipsei resurselor financiare necesare la plata cazării și mesei în internatul școlii. Petrece un an muncind la una dintre fermele fabricii de conserve Refacerea Arad. În septembrie 1975 împlinise 16 ani și se reînscrie la același liceu, dar la clasa de Școală profesională, formată în general din repetenții altor școli care nu fuseseră admiși la liceu. Clasa se...
30 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Numele unei păsări
de Serban Codrin
În zbor deasupra câmpiei ciocârlia de anul trecut – și totuși dovedește o altă măiestrie * Tunet și cântec – în furtună ascunsă o ciocârlie * M-ajută foamea și ciocârlia să duc brazda la capăt – mai...
La ce temperatură ard cărțile sau 451 de pagini despre barbarie civilizată
de Ivan Pilchin
Das war ein Vorspiel nur, dort wo man Bücher Verbrennt, verbrennt man auch am Ende Menschen. Heinrich Heine, „Almansor”, 1821 Pe paginile celebrului roman latinoamerican „Un veac de singurătate” de...
Povestea ciocârliei
de Ovidiu Vasilescu Macin
Roșii ca arama sunt malurile canionului. Roșii și drepte, asemenea unor portaluri de aur, sporesc adâncul acelei grote preistorice și mai sporesc până la nebunie, teama de adâncul în care te afli și...
O femeie poartă numele unei cifre
de Silviu Somesanu
Nu-mi puneți pe cap fărădelegile șterse din coroana bătută-n rugină! Locurile bântuite de stafii de gheață ninse cu fluturi de sânge, măștile râd unde-și calcă pe urme tiranii. Acolo noaptea-și...
un drac împielițat asta ești
de florian stoian -silișteanu
un drac împielițat asta ești o pasăre care zboară cu aripa unei păsări care nu zboară asta ești tu un dezastru pentru întreaga siberie unde a fugit inima mea în surghiun a fugit în surghiun să se...
Așteptarea
de Ion Scalen
Liniștită așteptare a unei zile nenumită de nimeni în care se va întâmpla totul sau nimic. Între timp, poate că picurarea, surda picurare a clipelor va reuși să șteargă zâmbetul enigmatic al...
coșmar
de ovidiu cristian dinica
la nunta albastră sunt strigat după numele de botez, urc scara la capătul căreia îngerul mă așteaptă, sunt asemeni unei pasări cu aripile strânse mă sperie arhitectura stranie a valurilor într-un...
coșmarul
de ovidiu cristian dinica
la nunta albastră sunt strigat după numele de botez, urc scara la capătul căreia îngerul mă așteaptă, sunt asemeni unei păsări cu aripile strânse mă sperie arhitectura stranie a valurilor într-un...
Glasul
de Ion Mureșan
Trecea glasul surorii singur prin încăperi. Nu vorbesc în numele voluptății dar lucrurile le ating cum coapse de femeie aș atinge. Căci nu vom fi cruțați în curând vom avea viziunea unei păsări...
Casa
de Nichita Danilov
Orașele își schimbau numele, camera mea rămânea mereu aceeași. Stăteam pe alte străzi, în alte locuri, dar mereu în aceeași casă. Aceeași ușă vopsită cărămiziu, culoare care-mi repugnă, vopsea veche,...