"Neauzit" – 622 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
Neauzit
de Elena Sparkkovskkaya
eu sunt si voi fi mereu ceva ce nici n-aveti idee, ceva ce nici n-ati auzit: eu sunt barbatul mai mult femeie. ElenaS
Neauzitele strigăte
de Leonard Sandor
Arcadele acestui sărut care n-a fost, Cu triste reverberații terestre Ne-au desprins din aceeași colivie a tuturor Și ne-au propulsat spre eterne iluzii. Fără de rost, Bătăile de foc ale inimii...
Strigăt neauzit
de Dely Cristian Marian
Ia-mă din colțul acesta de rai fără îngeri unde sunt țintuit cu parfumuri euforice. De dor să curgă literele poeziilor de dor în cor îndepărtate de izvor. Scoate-mă din oceanul negăsit pe hartă unde...
Strigăt neauzit
de Silviu Somesanu
Încă se-nfășoară timpul pe ghem cum în trup sângele clocotitor, unde silabele vibrează-n cuvinte cu înțelesuri scrise pe fața inimii în poeme de suflet înalt, curgătoare între malurile gândurilor....
Rugă neauzită
de Artiom Mînzătean
La marginea lumii, unde apele mării Se scurg în izvorul ce macină cerul, Amurgul se-ncheagă în zorii de ziuă, Acolo, se-ascunde mereu adevărul. Pe-un deal ce unește doar ochii și luna Albastră-n...
Mi-am spus că spusele lor incredibile auzite și neauzite de gânduri, sunt de nespus
de Ciprian Ciuciu
Mi-am spus că spusele lor sunt spuse doar de dragul de a spune nespuse, pe când spusele mele spun că spusele sunt spuse pentru a spune ceva de spus, nicidecum de nespus, iar ei nu au putut spune...
poem simplu
de Madalina STATE
neauzite femei coborâtoare câmpiile noaptea își pun florile de ceară la gâtul lung al fluviului cu pași străvezii prinși în capsule de timp înconjură cerul ele au unghii verzi amare
Lasă-mă să uit
de domnica onea
Nevăzut neauzit te insinuezi Alerg pământul neobosită Nu fac pauze interminabile In eter mă multiplic Timpul mă macină dornic Crești din nimicul cernut Nu știu cum să te pierd Constelatiile ard...
Cine sunt?
de Nedelea Emanuel
Pasii neauziti ii vad, Calca pe mine fara mila, Pasii timpului ce trebuie sa vina, Ce ma schimba intr-un mort fara vina. Timpul este viata, Sunt o unitate de masura, Care tot indura, Intr-o lume...
Haiku
de Ioana Geier
Lumina arzând sub negru neauzit- și al meu suflet
Felix felis
de Dara Blu
Pisica neagră visează neauzit în umbra lunii. Mii de smaralde inflăcărează stelele. (20.01.2003
Vicii
de Larisa
Sunt la capatul firului neauzit.. Am cazut in vicii si vreau un sfarsit . Trag in piept cu putere dintr-o tigara .. Simt cum fumul intra in plamani si ma omoara. Vise spulberate ..dorinte-nclestate...
Lumina cea de toate zilele
de ancuta oprescu
asculți… neauzit foșnește lumina în umbra-ți albă, substrai neatins aninat la marginea tăcerii tulburi cu piciorul desculț apele cuvântului în cercuri de neliniste oarbă aduni lumina din cenușa...
Poetul nu există
de Dumitru Sava
când plânge Cuvântul neauzite lacrimile lui calde și multicolore verbe și vorbe cad grele ca infinitul pe coala albă a destinului acuarelă într-o pictură abstractă poetul de aia nu poți împușca ori...
uitare
de diana silvia micu
zâmbet uscat orb printre furnici nechemat neauzit umbră rătăcită cu pasul pustiu fără amintire am existat vreodată ?
Numele meu real
de Laura Sylvia Dragomir
Ne gasim mereu schimbandu-ne Sub prabusirile neauzite de copaci, Fara martori, Fara istorie. Ei (copacii) ar fi putut fi asa (prabusiti) De la inceputul eonilor - Cu mult inainte ca oamenii Sa...
dând bice nimicului
de Nuta Craciun
în mine moare mereu cineva pe ritmurile neauzite ale unui clopot numai tu cu sărutul tău virtual îmi ții noaptea-ntre buze adăpi vulturii din frigul ce-mi scormonește măruntaiele eu prelungesc...
Iubito
de Grigore Vieru
Ceea ce, neauzit, Din ramuri cade Sunt frunzele noastre. Dar mărul? Mărul de aur? Ceea ce, îndepărtat, Sună în cântec Sunt cuvintele noastre. Dar cântecul? Sărbătorile lui? Ceea ce, clar, Spre mare...
primul cartuș de hârtie
de Dunca Valentin
pluteau pe o stea împleticiți în lumină cântând un refren neauzit de nimeni poate doar mimau însă cântau cu o voință vizibilă