"Musafirul" – 993 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TCTraian T. Coșovei
Traian T. Coșovei (n. 28 noiembrie 1954) este un poet român aparținând generației literare 80. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. La 4 ani știa deja să citească și debuta artistic dictând poeme musafirilor săi. Fire temperamentală, nonconformistă și puțin cam impulsivă, devine în scurt timp cunoscut pentru caracterul său. Odată cu intrarea la școală, își schimbă și preocupările, orientându-se către construcția de navete spațiale în podul casei, din resturi de televizoare și frigidere. Acest elan creator dispare în momentul intervenției locatarilor, îngrijorați de ascensiunea foarte gălăgioasa a micului astronaut. Totuși, reușește să se consoleze împreună cu prietenii tăind cablurile antenelor TV și aducând astfel pentru o săptămână liniștea absolută în casele vecinilor. Marcat puternic de separarea părinților, pe când avea 12 ani, găsește remediul citind foarte mult și devenind un client permanent al Librăriei Sadoveanu din București. Aici se interesează de scriitori...
33 poezii, 0 proze
DRdragos rotea
cand spun ca sunt de-la-mare, stiu ca asta e de cele mai multe ori suficient ca sa devin interesant pentru cealalta categorie, cea de ne-de-la-mare. e un interes superficial, ma ajuta sa leg conversatii, sa fac rost de musafiri vara si... da, cam atat. cred totusi intr-o amprenta pe care o lasa locul din care provii asupra omului care esti. asa ca eu nu-mi gasesc linistea. am un vuiet si o miscare interna continua chiar si cand sunt bine.
1 poezii, 0 proze
IHIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
Musafirul
de Paul Dragu-Sorlopciu
Miercurea trecuta... Asa imi amintesc, parca miercurea trecuta ai trecut pe la mine. Erai zgribulita, fara caciula pe cap, si cu zapada pe umeri... Cautam ceva la tine ce nu trebuia incalzit... Te-am...
Musafirul
de Maria Tirenescu
S-a înnoptat. La lumina lămpii, scriu în jurnal. O timidă bătaie în geam. Deschid fereastra. O frunză tremură. Afară e frig. Nu pot să-mi alung musafirul. Închid jurnalul și, pe coperta lui verde...
Musafirul
de Găureanu Marian
Musafirul Aseară m-am pomenit cu Bătrânețea! Era... bătrână. ― Mergi, dragă, la un plastician, te incizează după ureche și dispar cutele de sub ochi și de pe frunte. Ar fi indicată și o injecție cu...
Musafirul nepoftit
de Corneliu Traian Atanasiu
Mi-a intrat de-a dreptu-n casă și și-a dezlegat sandalele. S-a poftit mojic la masă. Groaznic îi mai put - picioarele.
musafirul turist
de bianca marcovici
Era atât de furioasă şi încolţită, încât nu mai judeca clar. Trebuia să-şi păstreze sângele rece, dar îi era imposibil. Cum s-a putut înşela în halul ăsta, ea care nu-şi putea permite luxul de a...
Musafir incomod
de Istoc Virgil
Musafirul nu mai pleaca! Gazda-i sincer indignata. Nu mai stie ce sa faca Spre-a-l face sa plece-odata. -Dragul meu,(\'ndrazni sa-i spuna) Iarta-ma ca-ti zic aceasta, Esti la noi de-o saptamana, Nu...
cleptomanul
de bianca marcovici
musafirul nepoftit cleptomanul-fapt divers- 2005-05-11 Era atât de furioasă și încolțită, încât nu mai judeca clar.Trebuia să-și păstreze sângele rece, dar îi era imposibil. Cum s-a putut înșela în...
erotism
de Dumitru Sava
mută bateria de rachete prin fumul de țigară și-așteaptă musafirul o bombă atomică ce foc de artificii…
Concert
de Cristina-Monica Moldoveanu
Seara-n cartea mea s-așază Un țânțar cu glas subțire, Musafirul meu de vază Dintr-un veac de amintire. Ce-a fost colb acum e viață Făr să știe c-odinioară Cântărețul din piață L-a suflat de pe-o...
Domnișoara Christina
de Mircea Eliade
VII Femeia bătea zadarnic în ușă. Era închisă cu cheia, și musafirul nu se trezea s-o descuie. ,,Doarme greu, parcă ar fi făcut chef azi-noapte\", gândi femeia, zâmbind sfios. Dar se răcea laptele....
Carbune
de milena negureanu
Miroase a iarna. Saracia imbratiseaza totul In jurul lui. Dezacordate - Batai timide in geam. Repezit, cu gesturi inghetate Lasa musafirul Sa se strecoare hoteste In carca saraciei. Vantul aspru il...
Zabet Mihai mi se pare rușinos și scandalos gestul tău
de florian stoian -silișteanu
E din ce în ce mai greu cel puțin pentru mine să pot umbla.O femeie scrie un poem.E ca și când o pasere pleacă din colivie. Sosește acasă stăpânul.Colivia goală.Fereastra deschisă. Sună cineva la...
Crima și pedeapsă (2)
de Fiodor Mihailovici Dostoievski
PARTEA A PATRA Capitolul I „Oare visez încă?\" se întreba din nou Raskolnikov, cercetîndu-l cu luare-aminte și neîncredere pe musafirul neașteptat. — Svidrigailov? Ce prostie! Nu se poate! rosti el,...
fragmente
de vlad sibechi
telefonul nu îi mai sunase de câteva zile încerca să-și strige numele prin casă dar îl izbea în plex un ecou surd ca acele dimineți care se întind leneșe prin toate colțurile prin ferestre rulau...
Pictură
de Adrian Firica
fata e fața mea damaschină albă. pătrată pictată cu mii de vini vișinii. inscripționează o masă cu totul și cu totul. mângâiată rotund are reguli perfecte. cândva, fructele umbreau cutele. fluturii...
Singurătatea clipei
de Viorica Pop
Erupții diafane din sobă strălucesc, Căldura și lumina prin ele răspîndesc, O dragoste de casă și liniște îmi dau, În noaptea ce mă-apasă,încredere-mi redau. Umbre jucăușe se zbat,prind armonie,...
Un duo evlavios
de Vasile Mihalache
Am mâncat o porție de macrou prăjit din frigider. Era primăvară, știu sigur- cămășile albe umblau suflecate. Când am alunecat pe coaja de lămâie, nu-mi amintesc. Mi-am găsit poemul întins pe sârma de...