"Mulțumitor pentru încă o zi" – 5937 rezultate
0.04 secundeMeilisearchNicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
SAStoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
MSMateuț Stela
Fără istoric în domeniul literar, totuși scriu. Dacă o fac sau nu cu talent rămâne să decideți dumneavoastră - cititorii. Așadar, aștept critici pe care susținându-mă, să-mi deschid aripile... să învăț să zbor... să învăț a deveni un autor. Pentru că, în viziunea mea autorul este un mic Dumnezeu, sau un mare mincinos pe care nimeni nu-l acuză. Este un om puternic, pentru că face tot ce dorește fără a avea mustrări de conștiință. Crează personaje pe care apoi le ucide, creeză intrigi și tot el le rezolvă într-un mod doar de el știut. Se folosește de informații și nume pe care, luându-le dintr-un loc,le pune în alt loc după cum i se pare lui că ar fi bine. Este un manipulator de sentimente. Puterea minții îl ajută să se joce cu cuvintele dându-le alte sensuri. De ce face toate astea? Privindu-și creația este mulțumit. Cărți publicate: "Tricotaj de amintiri" Editura Sf. Ierarh Nicolaie ISBN 978-606-577-594-7 "Germană conversațională pentru îngrijitori de bătrâni" Editura Sf. Ierarh...
91 poezii, 0 proze
OPOskar Pastior
Oskar Pastior (n. 20 octombrie 1927, Sibiu, județul Sibiu - d. 4 octombrie 2006, Frankfurt pe Main, Germania) a fost un scriitor de limba germană sas din România. Tatăl său a fost profesor de desen. În ianuarie 1945, pe când avea vârsta de 17 ani, a fost deportat în Uniunea Sovietică, alături de majoritarea cetățenilor români de etnie germană, bărbați cu vârstele cuprinse între 17 și 45 de ani și femei cu vârste între 18 și 35 de ani. Acolo a supraviețuit mulțumită dispecerului, căruia i s-a făcut milă de băiatul slăbuț și înfometat, și nu l-a repartizat să muncească în mina de cărbuni, ci la un colhoz. Aici a muncit până în anul 1949, când i s-a permis să se întoarcă acasă. A scris poezii și în lagăr pe hârtie din saci de ciment. Întors acasă, și-a câștigat întîi existența cu munci ocazionale (făcea cofraje pentru turnat betoane, apoi tehnician în construcții) timp în care a urmat liceul la fără frecvență și a luat bacalaureatul, după care și-a făcut stagiul militar într-o unitate de...
2 poezii, 0 proze
Adelle
Rad cand sunt fericita, zambesc cand sunt multumita, plang cand sunt trista, ma bucur din orice lucru marunt si sper ca viitorul aduce bine. Pot fi si naiva si cerebrala, pot si rautacioasa si ingaduitoare, pot si si dulce si amara, pot fi asa cum este un om obisnuit cu vise mari...
2 poezii, 0 proze
Burghelea daniela
Sunt un om ca oricare,cu suflet,cu vise,cu dureri si cu bucurii marunte de-altfel,multumit de tot si suparat pe toate,cu un eu zburlit a nedreptate si totusi invins de neputinta de a fi zeu.Sunt un om ca fiecare, cu un nume cat se poate de comun,cu un miez de viata putin uscat,putin ranced,dar cu destula seva care-mi da putere si pofta de a trai,alaturi de familia cu care m-a binecuvantat Cel de Sus.In curand voi rosti cu mandrie ca am 46 de ani,cu doar 25 pe cartea de munca,incercand cateva locuri de munca ca si contabil(ceea ce fac si acum).Candva am mai avut tentative de publicare,naive ce-i drept dar care au ramas doar atat.Mi-ar place sa ma pot intoarce in timp chiar si atat.
33 poezii, 0 proze
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
PSPetõfi Sándor
Sándor Petõfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskõrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania. S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petroviæ meșter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă. Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră orașul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea, ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petõfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron. În 1848 participă și el activ la revoluție. La 16 septembrie scrie proclamația de egalitate și se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea...
18 poezii, 0 proze
Arta pîrțului
de Salvador Dali
ANEXA I (la \"Jurnalul unui geniu\") Fragment din ARTA PÎRÞULUI sau MANUALUL FALSULUI ARTILERIST NEDECLARAT scris de CONTELE DE LA TROMPETTE Medic al Calului de Bronz Spre folosul persoanelor...
iarna mea
de Emma Greceanu
De obicei merg cu pași mărunți, fără să privesc înainte, cu mâinile în buzunare, mă afund în gînduri și merg, predau rapoarte nimănui, găsesc, într-o grabă nejustificată și aranjez priorități, ignor...
Pasagera
de Mihai-Athanasie Petrescu
Mergȃnd, grăbit, spre garaj, Ion Albișoru încerca să se elibereze de stresul creat de cotidienele reproșuri ale soției. Erau căsătoriți de peste zece ani, dar femeia nu voia să se obișnuiască cu...
Casa de pe plajă
de Filip Ruxandra
Când m-am trezit, coconul dispăruse și el. Am crezut că poate l-am aruncat pe geam odată cu apa dar în același timp, nu am exclus posibilitatea unui vis. M-am uitat în oglindă iar cicatricea era în...
Sonorizarea din oglindă
de Irimia Balescu
Sonorizarea din oglindă de Irimia Bălescu MOTTO: „În vremea Împăratului Galben, lumea oglinzilor și lumea oamenilor nu erau ca acum despărțite. Mai mult decât atât se deosebeau simțitor între ele;...
Îmblânzitorul de cerbi
de Paul Pietraru
Mă mutasem de câteva zile în satul din apropierea cetății pe care nu o vizitasem, încă, amânam bucuria așteptând încheierea, măcar în mare, a lucrărilor la căsuța mea. Nu cred să existe o așezare mai...
maine.. poate, azi nu
de chivulescu cosmin
Ma trezesc cateodata dimineata si ma intreb unde o sa fiu la sfarsitul zilei… Ma intreb daca am vreun sens, daca toata viata asta si toata lupta pe care trebuie sa o duci merita intradevar… Sunt din...
Fotonii
de Cucu Constantin
Azi, de ziua națională, una din zilele de care mă bucur foarte mult, mai ales dimineața, pentru că pot dormi cât vreau, am fost binecuvântat de lumina strălucitoare a soarelui de, off, decembrie....
Oglinda si pendulul 15
de Cristian Vasiliu
Soarele se cocoțase pe creasta unui munte aruncând mustrător văpăi către orașul care încă tăcea... Mai întai ne-a întâmpinat gardul- un gard de aproape un metru înălțime, din lemn putred, cu o vopsea...
La pescuit cu... bomba
de George Trandafirescu
Eram deja plictisit si rodeam un fir de iarba ca sa-mi omor timpul. Impreuna cu doi amici ma aflam pe Afumati 5 (la o aruncatura de bat de Bucuresti) si asteptam inca sa vedem primul peste. Si ca...
Insomniac
de Daniela Dina
[oare innebunesc?!] o noapte alba e iar pe sfarsite [m-am saturat de atatea nopti nedormite] este, probabil, tributul adus atator alte nopti pe care le-am ucis in lacrimi sau zambete [care-au fost...