"Moarte va veni" – 20230 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
VMVasile Munteanu
nu sunt poetul ce l-ați așteptat să vină și nici poetul care nu va mai veni - sunt visul nedormit, mirarea, primăvara sunt azi aici, dar mâine nu știu unde voi mai fi și dacă să nu [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10 București via Pitești via Rucăr; azi moarte. 1971.10.12; născut, iar nu făcut.] ted12mountain@yahoo.com
1960 poezii, 0 proze
AOAmos Oz
Amos Oz s-a născut în 1939 la Ierusalim, într-o familie care număra printre membrii săi savanți și profesori, veniți în Israel din Rusia și Polonia. În 1952, după sinuciderea mamei sale, părăsește Ierusalimul, își schimbă numele din Klausner în Oz și se stabilește în kibuțul Hulda, unde își va petrece mai bine de treizeci de ani. Își ia licența în filosofie și literatură la Hebrew University din Ierusalim, dar revine apoi în kibuț, dedicându-se scrisului, agriculturii și activității didactice la liceul local. A luptat în Războiul de Șase Zile din 1967 și în Războiul de Yom Kippur din octombrie 1973. În 1965 îi apare prima culegere de povestiri, „Acolo unde țipă șacalii”, urmată, un an mai târziu, de romanul „Altundeva, poate”. În 1968 publică romanul „Soțul meu, Michael”, care a provocat o adevărată furtună literară și politică. Romanul a fost tradus în peste 20 de limbi și transpus pe marele ecran. Volumele de povestiri „Spre moarte” (1971) și „Dealul sfatului nelegiuit” (1976,...
1 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
MRMuntean Roxana
" Nașterea mea n-a adus nici cel mai mic câștig Universului.Moartea mea nu-i va micșora nici imensitatea,nici splendoarea.Nimeni n-a putut să-mi explice de ce-am venit, de ce voi pleca" Omar Khayyam
4 poezii, 0 proze
ACAlbert Camus
- se naste la 7 Noiembrie 1913, ca al doilea fiu al lui Lucien Camus si Catherine Camus - 1914 – izbucneste primul razboi mondial. Tatal lui, ranit pe front, moare intr-un spital din Saint Brieue. Catherine, impreuna cu cei doi copii se stabileste la Alger, castigandu-si existenta ca femeie de serviciu. Camus isi petrece copilaria intre mama sa, aproape surda si vorbind foarte putin, un unchi infirm si fratele sau, Lucien - 1918-1923 – urmeaza cursurile scolii comunale de pe strada Aumerat - 1923-1930 – urmeaza ca bursier, cursurile liceului din Alger - 1925 – apare romanul Falsificatorii de bani” - 1930 – primele semen ale tuberculozei - 1932 – isi continua studiile urmand cursul superior al liceului. Debuteaza in presa, publicand articole pentru revista Sud - 1933 – venirea lui Hitler la putere. Camus militeaza in Miscarea antifascista Amsterdam-Pleyel, infiintata de Henri Barbusse si Romain Rolland. Il citeste pe Proust, asupra caruia se va opri mai tarziu indelung, in eseul sau...
18 poezii, 0 proze
Ionel Adamescu
Am pus odata mâna pe un pix... Restul a venit de la sine!... Absolvent de liceu, în prezent student la Teologie, romantic incurabil... Mai trebuie? Scriu din clasa a V-a, SF, poezii, proza (pentru toate gusturile... mele!). Am debutat (sper!), in revista Cenaclului "SFERA" din Brăila. Îmi pun întrebari existențiale: ce e viața, ce e moartea, de ce m-am nacut cu vreo sută de ani mai devreme (sau mai târziu!?! mister!).
1 poezii, 0 proze
ADAlin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
9 poezii, 0 proze
IKImmanuel Kant
Immanuel Kant se naște la 22 aprilie 1724 la Königsberg, în Prusia orientală. În toamna lui 1740, în vârstă de 17 ani, intră la Universitatea din Königsberg. Nu se cunoaște la care dintre facultăți s-a înscris. Urmează cursuri de filozofie și matematici (cu Martin Knutzen până la moartea acestuia în 1756) și de fizică. Kant se orientează spre secțiunea clasică, Lateinschule. Disciplinele principale erau latina (până la 20 de ore săptămânal) și teologia (un soi de buchisire superficială a catehismului); se familiarizează cu filozofia lui Leibniz. De aici dragostea lui Kant pentru poezia latină și aversiunea față de formalismul cultului religios. Kant va lucra trei ani la Reflecții asupra unei veritabile evaluări a forțelor vii, lucrare care va fi imprimată în 1746 dar a cărei versiune definitivă datează din 1749. În 1747 părăsește universitatea înainte de a fi obținut toate gradele, din pricina morții tatălui său. Devine astfel preceptor în familii nobile și burgheze din împrejurimile...
0 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Moarte va veni
de Cesare Pavese
Moartea va veni și va avea ochii tăi, această moarte care ne întovărășește de dimineața până seară, fără somn, surdă ca o veche părere de rău sau o povară absurdă.Și ochii tăi vor fi un cuvânt gol,...
Alcesta
de Rainer Maria Rilke
Şi iată că deodată între ei soseşte vestitorul, aruncat în clocotul ospăţului de nuntă ca-ntr-o fiertură-un nou ingredient. Cei care beau acolo n-au simţit că zeul a intrat pe-ascuns strângându-şi ca...
Memorii
de Popescu Ioan
Cristalină raza Noaptea se arată Þurțuri de gheață. Din genuni, prin râuri de tristețe M-am trezit legat pe viață Încremenit într-un extaz De Pământul pieritor Efemere adunate Oglindite în prezent....
minunea va veni mai târziu
de Silvia Goteanschii
să ne atingem îndelung răscolind cu degetele arse carnea parfumată ca într-o rugăciune indiană meteoritul se aprinde în pământul acesta nu va mai crește nimic tălpile au prins rădăcini în aer...
altădată
de Adam Rares-Andrei
bătrânul meu a murit într-o uzină când vara încă își mai ascuțea săgețile când turbinele se încălzeau la foc de tabără era pornit ca o lege nescrisă, într-un tărâm interzis bătrânul meu cunoștea...
cum bați tu piroane în cer
de petre ioan cretu
tu bați adânc piroane groase în cer până în măruntaiele norilor de care vrei să agăți îngeri prinși în capcane din flori gânduri nebune rătăcite în cer sau poate un vis în care se făcea că un șarpe...
Dialog
de Dragoș Andronache
Ea: Ce vrei să scriu? Nu am idei Și chiar de aș avea, cu ce? Totul se topește-n jur… El: Nu conteză ideile prefăcute Ci doar ce trece-n gând. Înșiră-le pe rând. Ea: Bla-bla și tra-la-la și sau atât…...
Ateneul Lumii
de constanta mezdrea coman
Colind în felu-n care surprind lumea Înmărmurind de teamă că se pierde Odată cu speranța de-a săvârși minunea Trăirii pe Pământul cu flori și iarbă verde. Apuc să-i spun că cel deabea născut Surâde...
Evoluție, revoluție
de Alexandru-Valentin Petrea
Plictiseala nu va constitui niciodată o infracțiune, mai ales dacă noi nu vom începe să ne jucăm prin amintiri de-a Revoluția Franceză și de-a drumul de la ornitorinc la frustrările ce anunță a mia...
Catrene VI
de Omar Khayam
Grăbite ca și apa și repezi ca un vânt Ce-aleargă prin pustiuri, fug zilele-mi puține. Și, totuși, două zile indiferente-mi sunt: Ziua de ieri și ziua care-o să vină mâine. Cât timp voi încerca să...