"Misterul poetului" – 12433 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
YEYunus Emre
Yunus Emre (1240? - 1321?) Viața poetului se pierde în legendă, poeziile fiind singurul izvor biografic. Din acestea se desprinde faptul că și-a însușit o temeinică instrucție filozofică și religioasă, fiind discipolul unui mare învățat al vremii, Taptuk Emre, căruia i-a slujit mult timp și de la care, din respect, a împrumutat numele. În căutarea adevărului și frumosului, a pelegrinat prin toată lumea islamică, întâlnindu-se cu mari poeți și învățați ai vremii, printre care și genialul poet persan Gelaleddin Rumi Mevlana (m. 1273). Informații despre ultima perioadă a vieții sale lipsesc cu desăvârșire, poetul încetând să mai transmită ceva din enigmatica sa existență, sporind și mai mult misterul în jurul său. În 1970, în localitatea Sarıköy, locul presupus al morții poetului, a fost ridicată în semn de adâncă pioșenie o nouă piatră funerară. Numărul total al poeziilor sale se consideră a fi de 360 și au cunoscut mai multe ediții, cea mai completă fiind tipărită cu noul alfabet,...
1 poezii, 0 proze
CTConstant Tonegaru
Constant Tonegaru (*26 februarie 1919, Galați - †3 februarie 1952, București) a fost un poet român care a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești. După ce își întrerupe studiile liceale, pe care nu le mai termină vreodată, practică profesii dintre cele mai diverse, precum aceea de funcționar la Ministerul Culturii sau vânzător de fructe la Constanța. Duce permanent o viață boemă. În anii 1946 și 1947 audiază cursurile de literatură ale lui George Călinescu la Facultatea de Litere din București. Debutează în 1942 în revista Expresul din Brăila. Ulterior colaborează cu poezii la revistele Preocupări literare, Kalende, Universul literar. Singurul volum de poezii apărut în timpul vieții, Plantații - distins în 1945 cu premiul Editurii Fundației Regale pentru Literatură și Artă acordat scriitorilor tineri - face dovada apartenenței poetului la mișcarea de avangardă, dar aduce în peisajul liric al epocii nostalgia minulesciană a ținuturilor exotice, colorată de...
15 poezii, 0 proze
ȘNȘtefan I. Nenițescu
Ștefan I. Nenițescu n. 8 oct. 1897, Bucuresti -m. oct. 1979, Bucuresti. Poet si estetician. Fiul poetului Ioan Nenitescu si al Elenei (n. Stefan). Studii universitare la Roma (din 1920) si la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Docent in estetica; conf. univ. la Univ. din Bucuresti. Consilier economic la legatia romana de la Haga. Debuteaza in Noua revista romana (1915) cu un art. despre Shakespeare; primul voi. de poezii, Denii (1919) e urmat de Vraja (1923), si Ode italice (1925). Un voi. de teatru: Trei mistere (1922). Din 1924 colab. la Gandirea. Membru fondator al PEN Clubului Roman. Ca poet si critic de arta, mai semneaza la Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Arta plastica s. a. A publicat un tratat de Istoria artei ca filosofie a istoriei (1925), trad. din Croce, (Elemente de estetica, 1922); Machiavelli, (Mandragora, 1926) etc. Cultivand la inceput o poezie discursiv-religioasa in nota curentului de...
2 poezii, 0 proze
LPluis ionut popa
Absolvent al Universității “Constatin Brâncuși”, secția Contabilitate și Informatică de Gestiune. Am aboslvit masterul în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși”, secția Economie și Finanțe Europene. Membru al cenaclului ”Columna” din Târgu-Jiu, al cenaclului online ”Noduri și semne” din Galați și al cenaclului online www.lira21.ro Locul III la Concursul de Creatie literara "LIRISMOGRAF" 2014; Premiul special oferit de Revista Confesiuni, revistă editată sub patronajul Centrului de Cultură și Artă "Constantin Brâncuși" în cadrul concursului de poezie lirică patriotică "Suflet românesc", ediția a III-a, 2014. Locul III la concursul Juventus 2014. Am publicat în: - Gorjeanul; - Revista Jiul; - Revista Vibrați Spirituale; - Revista Miracol la Brădiceni; - Caietele Columna; - Poezia Iași; - Ceașca de cafea; - Tradus în limba germană de poetul Mircea M Pop pentru revista literară a românilor din Germania. - Antologia "Reverența cuvintelor" publicată de Asociația...
70 poezii, 0 proze
FMFrédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...
0 poezii, 0 proze
EVEmil Vora
Poetul Emil Vora ( Maroiu ) s-a născut la 14 septembrie 1906 la Meriș-Broșteni, Județul Mehedinți și a murit la 17 martie 1979 la București. A studiat la Liceul „Traian” și Școala Superioară de Comerț din Turnu Severin. În anul 1929 se stabilește în București și lucrează ca funcționar la Ministerul de Finanțe între anii 1930 - 1935. În anul 1934 a absolvit Academia de Înalte Studii din București. Colaborează la revistele „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Luceafărul”, „Provincia” (severineană), „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” etc. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din aprilie 1946. A obținut premiul Academiei Române în sesiunea iunie 1945 pentru volumul „Înalte vânturi” (1943). Volume de versuri: - Floare amară - 1936 - Fântânile tăcerii - 1940 - Cartea plecărilor - 1941 - Înalte vânturi - 1943 - Poarta destinului - 1969 - Nestinsa uimire - 1974 - Marea curgere - 1981
2 poezii, 0 proze
DBDumitru Bălăeț
Poetul, eseistul si bibliologul Dumitru Balaet, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1973) si membru al Societatii Scriitorilor Romani, s-a stins din viata la 5 februarie 2009, la varsta de 74 de ani. Dumitru Balaet s-a nascut pe 8 noiembrie, 1935, in Crasna, sat de munte din judetul Gorj, fiind licentiat al Facultatii de Filologie - Universitatea Bucuresti. In anul 1973, el si-a dat doctoratul in filologie. Intre 1968 - 1970 a fost director al Directiei Bibliotecilor in Ministerul Culturii, iar intre 1978 - 1990 a fost lector la Facultatea de Jurnalism din Bucuresti. Din 1991, regretatul scriitor a devenit membru al Partidului Socialist al Muncii (PSM), un an mai tarziu devenind membru al Consiliului National al PSM. In 1992 a fost ales deputat de Gorj pe lista PSM. In legislaturile 1996-2000 si 2000-2004, Balaet a fost ales deputat de Calarasi, pe lista Partidului Romania Mare. A renuntat la activitatea politica dupa ce a suferit un infarct miocardic. Dincolo de cariera...
1 poezii, 0 proze
anida rodnas
nu sunt ceea ce par si nici ceea ce nu pot fi,iubesc cuvintele si misterul
24 poezii, 0 proze
Nicoleta Savin
Filolog reciclat in gazetarie in '90, iubitoare de comuna masura consacrata de Noica si de misterul care pre multi i-a blagoslovit, dar, din pacate, unora, printre care si Culianu, le-a fost fatal. Asa ca Maya, cu voal cu tot, isi dovedeste utilitatea....
1 poezii, 0 proze
KKidashara
Daca iti spun cine sunt, unde ar mai ramane misterul?Sunt pe movul ala azurliu de pe norul rosiatic, unde valurile lovesc tarmul...Cel putin cu gandul..
3 poezii, 0 proze
Misterul poetului
de Dinu Gabriel Alexandru
,,Când zorii timizi își aștern privirea Un fior straniu îmi tresaltă în piept Nu este oare în această viață iubirea Cel mai pur sentiment și cel mai înțelept ?” Aceste stihuri se odihneau sub lună,...
portretul poetului
de ovidiu cristian dinica
găsea iubirea în gustul albastru al cerului misterul îl dezgropa din cosmosul verde viața o îmbrățișa cu zâmbet dureros săruta fruntea încărcată a nopții să strângă la piept bucuria curată a...
Moartea poetului
de Alexandru D. Ropalidis
Izgonit din Arcadia Măturat din Parnas Mă rotesc buimăcit de contrast Ca o rată-n Sahara Nu mai sufăr Sub pleoapa deschisă lăuntric Violetul în Do înclinat al angoasei Nu mai înscrie fiori în zig-zag...
Misterul isiac în poezia anticomunistă
de Dragoș Vișan
I. Cadru atemporal, thanatic versus epicureicul contingent Lecturând trei volume de versuri, Selene și Pan (1971), Interogația magilor (1978) și Dragostea e pseudonimul morții (1980), cititorii se...
Dimensiunile poetului
de razvan rachieriu
1.Fetele sunt fiice ale Evei, sunt modelate de materia principiului feminin suprem, care însuflețește prezența eternă, sălășluind în Ființa Unică și în sufletul universal,izvor de iubire, lumină în...
cresc lumile sub lupa poetului
de Calotescu Tudor Gheorghe
precum buruienile în lanul fermierului parcă în ciuda erbicidelor din ce în ce mai totale chiar și deșertul se poate lăuda acum cu drumuri din asfalt și lăzi frigorifice pline cu red bull și coca...
Divergențe și convergențe între mentalitatea poetului occidental și a celui oriental
de Corneliu Traian Atanasiu
Poetului occidental, care reflectează asupra artei sale, îi pare firesc demersul de a încerca să legitimeze poezia. Mai precis, acela de a-i căuta și de a-i găsi un temei cu adevărat solid și adînc,...
\"Das Mysterium Jesus\" (\"Misterul lui Iisus\"), de Pașcu Balaci
de Teodor Dume
Ieri, (26.ianuarie.2011), la Librăria Gutenberg din Oradea, a avut loc lansarea volumului \"Das Mysterium Jesus\" (\"Misterul lui Iisus\") semnat de scriitorul și dramaturgul Pașcu Balaci. Cartea a...
De vreme ce
de Calin Gora
de vreme ce misterul a fost irosit cuvintele devenind transparente verbul se va fi risipit pe pagini cu probleme curente de vreme ce se vorbi mai deunăzi de zeii poeziei picturii ar trebui să-i vedem...
Nebunii si Sam-el Nesim
de Remus Cretan
Totul a obosit de cand lumea s-a inghesuit in coasta nebuniei, toate culorile s-au estompat, obisnuinta umbreste efemerul. Se pare ca secundele tocmai s-au sinucis. Aceasta tristete ce nu evolueaza...