"Memorie interzisă" – 11523 rezultate
0.02 secundeMeilisearchGary Soto
Gary Soto s-a născut în aprilie 1952 în Fresno – California. A fost interesat de poezie încă din anii liceului și a absolvit Colegiul din Fresno City, apoi Universitatea de Stat din California. Locuiește în California. Prima colecție de poeme, „Elementele din San Joaquin”, a câștigat în 1976 premiul internațional al Statelor Unite pentru poezie și a fost publicată în 1977. De atunci a publicat numeroase volume de poezie, între care „Un plan simplu” (2007), „Un soi de credință” ( 2003), „Colegiul Junior” (1997), „Noi poeme selectate” (1995), „Canto familiar / cântec obișnuit” (1994), „Odele vecinătății” (1992), „Curs de religie pentru acasă” (1991), „Cine va dori să ne cunoască?” (1990), „Păr negru” (1985), „Acolo unde săgețile lovesc” (1981), „Coada răsăritului” (1978). A mai scris nuvele: „Amnezia într-un district republican” (2003), „Iubitorul de poezie” (2001), „Moneda de 5 și 10 cenți” (2000) și un memoriu numit „Locuind deasupra străzii” (1985) pentru care a primit „American Book...
1 poezii, 0 proze
Emil Dorian
Emil Dorian (1891-1956) s-a visat un inspirat poet și romancier. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, ce acoperă perioada 1937-1944, a văzut lumina tiparului la Editura Hasefer, în 1996. Lectura însemnărilor dezvăluie un scriitor de o sensibilitate particulară, o minte deosebit de lucidă și, mai ales, un spirit dornic să priceapă chiar și ceea ce nu poate fi înțeles: oroarea omenească. Căci oare ce sînt paginile sale dacă nu o oglindă a dezastrului politic, moral și social trăit de evreii din România în anii extremismului de dreapta? Document al supraviețuirii, un asemenea travaliu diaristic este și un exercițiu al vitalității memoriei. Și asta pentru că tot ce se pierde prin uitare își interzice dreptul la ființă: o moarte despre care nu se consemnează nimic încetează să mai fie extincția unui om, devenind o simplă dispariție biologică; o comunitate fără răbojul triumfurilor și suferințelor sale se autocondamnă la...
1 poezii, 0 proze
Marian Enache
Nu am memorie...
1 poezii, 0 proze
OANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
Nicolae Rambu
In loc de biografie ... cand propria ta viata singur n-o stii pe de rost/ O sa-si bata altii capul s-o patrunda cum a fost! (Eminescu, am citat din memorie).
1 poezii, 0 proze
Cleopa Ilie
Parintele arhimandrit Cleopa Ilie Constantin (Părintele Cleopa) S-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primară de sapte ani în satul natal. Avea o memorie cu totul deosebită, asemănându-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obstea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile de ispitire, au fost primiti în obstea acestui schit, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti frati. Apoi este luat în armată în orasul Botosani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 si este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. După aceasta face ascultare la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si...
62 poezii, 0 proze
Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
Ioan Octavian Muresan
Nascut la 12.06.1956 in Ocna Mures , judetul Alba.Scoala generala am terminat-a la actualul liceul Nikolaus Lenau din Timisoara , iar liceul l-am absolvit la Liceul pentru Informatica Grigore Mosil tot din Timisoara.Lucrez de 30 de ani la Sectia Drumuri Nationale Arad in functia de analist asistent.Am debutat la 19 ani intr-o culegere colectiva.Am publicat in revistele Orizont,Steaua, Flacara , Astra etc. Am publicat doua volume de poezie la editura Mirador din Arad , si anume : -Moarte si memorie , 2000 -Breviar despre moarte , 2003
2 poezii, 0 proze
Vincenzo Cardarelli
Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Opera1916: Prologuri ("Prologhi"); 1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie"); 1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco"); 1934: Zile pline ("Giorni in piena"); 1935: Pământ natal ("Terra genitrice"); 1936: Poezii ("Poesie"); 1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città"); 1946: Poezii noi ("Poesie nuove") 1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega 1962: Opere complete ("Opere complete"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.
3 poezii, 0 proze
daniel giurca
aceste cateva pagini mi-au ramas cu multi ani in urma de la un prieten. Eu le-am cercetat din vreme in vreme si le-am pretuit adesea,ma gandesc sa le vada si cineva avizat si eventual sa spuna cateva cuvinte despre acest sa-i spunem >jurnal< Despre acest vechi prieten nu se mai stie nimic si cred ca prin asta imi fac o datorie de memorie!
1 poezii, 0 proze
Memorie interzisă
de Isaac Asimov
1 Problema cea mai mare pe care John Heath o avea ― și pe care tânărul n-o recunoștea decât față de sine însuși ― era mediocritatea sa absolută. Bietul om era convins că așa stăteau...
Intimplare
de Mihaela Raileanu
Iată o întîmplare a vieții mele rămasă undeva într-un colț de memorie, prăfuit și uitat. Cîndva, la începutul adolescenței, urmăream cu sufletul la gură serialul \"Călătorie în Univers\". Mă fascina...
tot un fel de legendă
de ioana negoescu
orașul își trage cu de-a sila tramvaiele galbene noi ne tragem zilele pe linia moartă ne trezim stând la cozi imense în care împletim tot ce ne-a mai rămas cu aceste pierderi de memorie nu mai știm...
Injectarea semnelor
de Sergiu Burlescu
Am vrut să termin cu cuvintele. Să pun un punct. Simplu, clar, rotund, nu forțat. Un punct pe „i” — dar el mi-a sărit în capătul propoziției. Iar exact când eram gata, apare virgula în față, agitată,...
Corespondenti
de aurelia chircu
O chema Ileana, dar toata lumea ii spunea “ Lenuta ” , caci asa o alintau si pe nasa care o botezase, iar familiei i se paruse deplasat sa o strige altfel sau sa-i adauge un al doilea nume. Sau poate...
Ministerul Propagandei Magice-II
de Eugen Galateanu
La capăt, aproape, doar o imagine de zid, o iluzie din cărămidă, practic nu se mai vedea, pentru cei care nu știau că acolo fusese cîndva un zid....foarte puțini își ridicau privirile în sus,...
Drept la replică
de Liviu Ioan Stoiciu
E bine să știe. În ce fel de lume literară trăim, azi? Săptămânalul România literară a anunțat în numărul 23 / 15 iunie 2007 (aveți atașat și acest anunț) că refuză să publice Dreptul meu la replică,...
Ipostaze ale Eului cultural românesc între „boierimea minții” și Româniile din România
de emilia ivancu
Într-un secol declarat de către filosofii lumii ca fiind unul din care a dispărut Alteritatea, drept pentru care este nevoie de reinventarea ei la nivel mental, într-o Europă care își redefinește...
"În mine se mai vorbeste si astăzi de tine"
de Florentina-Loredana Dalian
La editura „Tipo Moldova”, în colecția „Opera Omnia – romanul de azi”, a apărut, în vara anului 2014, romanul doamnei Florentina Loredana Dalian intitulat „Înainte de magnolii”. De ce înainte de...
Speranța... dinozaurilor!
de Cornelia Georgescu
Capitolul 58. „Hope” părăsise Terra Cretacicului Superior, lăsând în urmă misterioasa lume a dinozaurilor. De sus, de pe orbită, cei doi colegi priveau planeta albastră; fiindcă nu prea erau nori,...
