"Marii clasici ai literaturii române. Simpozion la Măgurele" – 20823 rezultate
0.07 secundeMeilisearch
FCFélix Lope de Vega y Carpio
Félix Lope de Vega y Carpio (n. 25 noiembrie 1562, Madrid — d. 27 august 1635) a fost un scriitor spaniol, considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Volumul mare al operelor sale îl încadrează între cei mai prolifici autori ai literaturii universale. Numit „Phoenixul ingeniului” de către unii și „Monstrul Naturii” de către Miguel de Cervantes, Lope de Vega a fost creatorul „formulei” teatrului clasic spaniol, operele sale reprezentându-se și în actualitate în cadrul festivalelor de teatru clasic. Este de asemenea unul dintre marii poeți de expresie spaniolă și continuă să influențeze tineri scriitori. Este autorul a 3000 de sonete, 3 romane, 4 nuvele, 9 epopee, 3 poeme didactice și a sute de comedii (1800, conform lui Juan Pérez de Montalbán); a cultivat toate speciile literare, cu excepția nuvelei picarești. Atât viața, cât și opera lui Lope de Vega au fost caracterizate de o exuberanță extremă. A fost prieten cu Quevedo...
36 poezii, 0 proze
EGEmil Giurgiuca
Emil Valer Giurgiuca (n. 27 decembrie 1906, Diviciorii Mari (lângă Gherla - jud. Cluj) - d. 3 martie 1992, București) a fost un poet și traducător român, unul dintre cei mai activi și mai importanți reprezentanți ai așa-zisului grup de "tineri poeți ardeleni" (Mihai Beniuc, George Boldea, Ion Th. Ilea ș.a.) al căror stil se poate descrie drept o încrucișare discretă și armonioasă dintre modernism și tradiționalism. A scos împreună cu George Boldea (un poet a cărui singură plachetă de poezii a fost prefațată de Giurgiuca) revista "Abecedar" la Brad. A realizat antologiile "Poeții tineri ardeleni" (1940) și "Transilvania în poesia românească" (1943). În timpul perioadei de tăcere editorială începând cu anii '40 târzii, a tradus din literatura maghiară și a fost profesor secundar de română și limbi clasice la două licee din București. Volumele sale începând cu Poemele verii au fost superficial criticate de unii critici drept "poezie conjucturală", în fapt poetul având o reală vocație...
7 poezii, 0 proze
AAristotel
Aristotel (Greacă: Αριστοτέλης) (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși Platon a pus bazele filosofiei, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa. Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraș din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl lui Filip al II-lea și bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa,...
1 poezii, 0 proze
PCPetru Cretia
Petru Cretia (21 ianuarie 1927 Cluj–14 aprilie 1997 Bucuresti). Studii universitare la Bucuresti, Facultatea de Limbi clasice. Din 1952 pana in 1971, cariera universitara: asistent, apoi lector la Sectia de limbi clasice a Facultatii de Litere din Bucuresti. Cercetator la Institutul de Filozofie intre 1971 si 1975. Din 1975 editeaza, alaturi de Dimitrie Vatamaniuc si un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Romane, sub egida Academiei Romane, editia nationala a operei lui Mihai Eminescu. Din 1971 coordoneaza impreuna cu Constantin Noica editia Platon la Editura Stiintifica. Dupa 1989 conduce revista de istorie literara Manuscriptum. Scrieri originale: Norii (Cartea Romaneasca, 1979) Epos si logos (Univers, 1981) Poezia (1983) Pasarea Phoenix (1986) Oglinzile, (Humanitas, 1993) Luminile si umbrele sufletului (1995) Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997) In adancile fantini ale marii (1997)
12 poezii, 0 proze
christine-marie Turcu
A urmat cursurile facultatii de istorie si filosofie Babes-Bolyai, Cluj-Napoca 2005-2008,deveniind licentiata in arheologie si studii clasice. Terminand cursurile de specializare ale masteratului de Antichitate si Studii Clasice din cadrul aceleiasi universitati, in anul 2010, cu o dizertatie in domeniu, si-a cam intors destinul spre teatru si timp de un an a urmat studiile de teatrologie de la Facultatea de Teatru si Film din Cluj. In 2011 se inscrie la doctorat cu un subiect de istoria artei, Art Nouveau-ul in spatiul Banato-transilvan din acea perioada. Mai scrie la revistele online de cultura, ceasca de cultura.ro, Bibliorev, etc si pe retele literare.
1 poezii, 0 proze
DADobre Ana-Maria
Am 16 ani am terminat gimnaziul la Colegiul National Emil Racovita. In prezent clasa a 10-a la Colegiul National Gheorghe Sincai. Premiul III la Olimpiada de limbi clasice - limba latina - faza pe municipiu 2008 Premiul III la Olimpiada de limba si literatura romana - faza pe municipiu 2009
3 poezii, 0 proze
Bogdan Matei Alecu
Nascut si crescut in Bucuresti. In clasele mari de scoala general am manifestat prima data interes real pentru literatura. Era insa in faza incipienta si din multe puncte de vedere, pueril. In 1997 am plecat cu parintii in Canada, unde am stat patru ani. Aici am descoperit poezia post-moderna precum Jim Morrison, Bob Dylan, Roger Waters si Thom Yorke. Alte influente, ceva mai clasice ar fi Nichita, Arghezi, TS Eliot si chiar Leonard Cohen. Actualmente student frustrat si autor nepublicat. Manifest interes pentru activitati cu caracter literar (am participat la concursul Altfel de Eminescu, organizat in cadrul ASE Bucuresti) si pentru jurnalistica, mai ales pe teme muzicale.
15 poezii, 0 proze
MCMihai Cantuniari
Mihai Cantuniari (n. 14 februarie 1945, București) este un poet și traducător român. Studii A absolvit liceul Matei Basarab în 1962 și Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din București, in 1967. Opere publicate * Poezii, 1977 * Ultramar, 1978 * Plante carnivore, 1980 * Nova, 1980 * Amadeus, 1983 * Bărbatul cu cele trei morți ale sale din ciclul Omul ca iarbă, jurnal intim, memorii, 2007 Traduceri A tradus din C. Valejjo, Mario Vargas Llosa, și O. Lara.
1 poezii, 0 proze
GPGiovanni Pascoli
S-a născut la 31 decembrie 1855 la San Mauro di Romagna. Tatăl său moare când poetul are numai 12 ani, iar mama după încă un an. Studiază limbile clasice la Universitatea din Bologna, după care e profesor de latină și greacă mai întâi la diverse licee (Matera, Massa, Livorno) apoi la diverse Universități (Bologna, Pisa și Messina), ca să-i urmeze din 1905 lui Carducci la catedra de literatură italiană de la aceeași Universitate bolognesă. Începând din 1895 se retrage împreună cu o soră a sa (Mariú) la Castelvecchio di Barga (în Garfagnana), unde va scrie o bună parte din operă. Moare la 6 aprilie 1912 la Bologna. Opera: Myricae (1891); Poemetti (1897); Primi poemetti (1904); Nuovi poemetti (1909); Canti di Castelvecchio (1903); Poemi conviviali (1904); Odi e Inni (1906); Poemi italici (1911); Canzoni di Re Enzio (1909); Poemi del Risorgimento (1913). A scris poezii în limba latină (Carmen) pentru care a primit mai multe medalii de aur din partea Academiei din Amsterdam, organizatoare...
1 poezii, 0 proze
APAlexandr Sergheevici Pușkin
Aleksandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovich Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich...
47 poezii, 0 proze
Marii clasici ai literaturii române. Simpozion la Măgurele
de Gabriela Ilisie
În 5-6 noiembrie 2005, adică în week-end-ul care a precedat declanșarea grevei profesorilor, s-au desfășurat la Măgurele lucrările Simpozionului Național cu tema \"Mari clasici ai literaturii române...
Vladimir Streinu - 110
de Tudor Cristea
Ieri, 23 mai 2012, s-au împlinit 110 ani de la nașterea marelui critic interbelic Vladimir Streinu, care a fost profesor la Liceul „Dr. C. Angelescu” din Găești, de la 1 septembrie 1927 pană 1...
Despre frumoasele momente petrecute împreună cu marele scriitor și critic, Acad. Dumitru Panaitescu-Perpessicius, la Scăieni-Prahova și București
de Cristian Petru Balan
Printre personalitățile de mare valoare din România, pe care am avut norocul să le fi cunoscut, se numără și unul din cei mai mari critici literari ai țării noastre, Acad. Dumitru...
De-ale cărturăriei de odinioară (15)
de Doru Ciucescu
4 februarie 1948, o zi de miercuri. În singurul liceu dintr-o urbe carpato-danubiano-pontică, la cercul pedagogic de limba și literatura română au participat doar verișoarele Verronica Eminentovici...
Gaudeamus 2005. Liviu Ioan Stoiciu în ediție definitivă la Vinea
de Diana Iepure
“Am o fire de sinucigaș. Am supraviețuit pentru că am scris poezie.” “M-aș muta la București numai pentru anticariate și pentru târgurile de carte”- îmi mărturisea acum câteva zile un amic venit de...
declarație deschisă de iubire
de FLOARE PETROV
Iubesc poezia, iubesc poeții, sunt veritabili purtători de cuvânt ai societății ai vremurilor, ai grupurilor sociale din care fac parte, sunt formatori de opinii, de emoții de impresii, sunt...
1 Decembrie
de Cristina Andrei
Patriotismul este desuet, firește. Când vine vorba de istoria românilor, de cultura și valorile lor, de România în general, suntem toți maeștri în detractare, în ironie și autoironie, în sarcasm,...
Un e-mail pentru Homer
de serban georgescu
Una dintre marile anomalii ale acestui site este, după părerea mea, reținerea membrilor de a comenta textele clasicilor. Practic nu există aproape nici un comentariu la sutele de texte clasice...
George Nicolae Stroia, unul din copiii-speranță ai literaturii române de mâine
de Cristian Petru Balan
Dacă în majoritatea cazurilor zicala străbună care spune că "ziua bună se cunoaște de dimineață" este adevărată, tot atât de adevărat este faptul că niciodata nu a fost ușor să definești ce înseamna...
... școala scoate tâmpiți!
de nicu brezoianu
A început Bacul. Nu sunt implicat în prima fază și nu regret. Căldură, emoții, note mari, prea mari pentru unii la limba și literatura română la oral, candidați gălăgioși, bilețele, intervenții,...