"Marșul cel lung al chinezilor la București" – 7543 rezultate
0.03 secundeMeilisearchNoica Rafail
Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...
2 poezii, 0 proze
RNRafail Noica
Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...
5 poezii, 0 proze
JRJoseph Roth
Joseph Roth, *02.09.1894, Brody (Galiţia de Est) - †25.05.1939, Paris A scris romane de moravuri în spiritul realismului psihologic, împletind remarca ironică cu melancolia evocării, inspirate din epoca de declin a monarhiei dunărene (Radetzkymarsch, 1932 - „Marșul Radetzky”; Die Kapuzinergruft, 1938 - „Cripta Capucinilor”) sau din existența dramatică a personajelor obscure (Die Flucht ohne Ende, 1927 - „Evadare fără sfârșit”; Zipper und sein Vatter, 1928 - „Zipper si tatal sau”); foiletoane antifasciste. Un loc aparte în tematica ficțională a operei lui Joseph Roth îl ocupă problema evreilor, cea a individului în modernitate și cea a monarhiei Habsburgice în Europa Centrala. Perspectiva lui Roth este una în același timp istorico-politică și alegoric-morală, împletind realismul cu ficțiunea suprarealistă.
12 poezii, 0 proze
ADAndrei Dobrowensky
2 octombrie 1976:lumina, mersul,cuvantul,scrisul,caderea in poezie,ramanerea. Despre mine numai știme... doar geneze și alte crime. Ca și cum aș fi cuvânt trăiesc, ca și cum trăiesc cu vânt,șoptesc decăderile în gând.
68 poezii, 0 proze
AVandrada vissarion
cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.
9 poezii, 0 proze
MCMargareta Cemârtan-Spânu
Margareta Cemârtan s-a năsut în 1942 la 19 noiembrie, la Mihăilenii Vechi, județul Bălți. În 1949 este deportată în Siberia și se întoarce în satul natal în 1956. În 2002 publică trei eseuri – “Mărul”, “Mustangii” și “Lupii”, iar în 2006 “Lupii (Amintiri din copilărie)”. Grigore Vieru: ”Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în “Amintiri din copilărie” care sunt o față opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea așterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumusețe și puritate au fost adânc rănite în copilărie și adolescență.” Margareta Cemârtan-Spânu a fost deportată la 7 iulie 1949, în cadrul operațiunii secrete „IUG”, desfășurată de autoritățile sovietice. Pentru că nu avea mamă, a fost deportată împreună cu bunica, tatăl și fratele ei. În acea perioadă avea 6 ani și jumătate. Au fost urcați cu toții în mașini militare, în...
0 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
Pustiu de tine Graunte de lumina,lacrimile tale Sint risipite lumii la picioare Si se prefac ganganii sau petale Ce-mi curg pe umeri si spinare N-a fost noroc nici bucurie multa In sarutarile tarzii ce mi le-ai dat Iar inima,din despartire,smulta In zvarcolire de-ntuneric s-a-necat. Prin umeri si prin crengi incepe primavara Cu balbaieli,in ametiri solare,- Acelas vierme mersul si-l strecoara. Din rana unui dor,spre mare. Pe malul apei,cainii imi petrec Bratul pustiu de tine,la inec.
0 poezii, 0 proze
oprea carmen
ma dilat ma contract rad cu toti dinti si buzele se transforma in uragane sub umbra felinarelor. ma ascund de mine prin mine ciudata fire fabuleaza pe goliciunea treptelor in spirala.tot ce se intampla in varful picioarelor ma infioara.ma disec si autopsia ce m a ciopartit in romburi curbate in linia stramba dar atat de dreapta a orizontului ce mi rade in fata ziua si noaptea intreaga , autopsia s-a contaminat cu depresia fetei defecte.sunt frumoasa sau urata trista sau destrabalata nimic sau toate la un loc ,strabat valurile ce sunt strajuite de plusuri , pulsari maniace sau minusuri chinuitoare , dibace si ingrozitor de nevrozate , valurile peste sau sub normal ma traverseaza precum mersul trenurilor personale rapide accelerate la suprafata caci in adancimea haotica devin toate impersonale.se vede se aude se spune dar nu se stie cu siguranta...
1 poezii, 0 proze
CGcrisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
Marșul cel lung al chinezilor la București
de florin iordache
-------------------------------------------------------------------------------- MARȘUL CEL LUNG AL CHINEZILOR LA BUCUREȘTI Ei nu vin de-a călare ca tătarii, turcii și muscalii Nu vin nici pe drum de...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (16)
de Doru Ciucescu
În schița "Pescuitul racilor și altele", Mihail Sadoveanu ne-a dezvăluit că "meșteșuguri de prins raci vor fi fiind multe. Națiile civilizate au divulgat unele, în publicații enciclopedice ori de...
Pe un pod de farmec
de Nichita Stănescu
Pe un pod de farmec adesea am trecut întins între o frunză și adierea ei aproape balerin pe cântecul tăcut un fel de doi legând pe unul cu un trei. Adeseori eu am trecut pe podul drept de nevăzut în...
„Aurul pisicii” de Ioana Pârvulescu sau „nu timpul este dușmanul, ci dezobișnuința noastră de a mai citi în semne”
de Bogdan Geana
Cum nu sunt un vajnic cititor de „romane de dragoste”, am convingerea că atunci când spun că mie Aurul pisicii , romanul de dragoste al Ioanei Pârvulescu apărut recent la Editura Humanitas, mi-a...
Pe muchie de cuțit I
de Sofia Sinca
Vâltoarea vieții ne poartă în larg pe unde plutim fericiți și apoi fără explicații ne aruncă de stâncile colțuroase ale malului, pentru a ne aminti de unde am plecat, grăbind aștepările din limitele...
Când vei întâlni o fată
de Viorel Darie
Când vei întâlni o fată Îmi place nespus de mult să călătoresc, nu are nici o importanță cu ce anume, pe jos, cu bicicleta, cu sania sau cu avionul. Îmi place să văd frumusețile lumii înșirate în...
Acolo aproape
de Dragoș Vișan
E – Aici, departe! DP – La tine, nu? Dacă vrei neapărat! E – Nu pot să te-ntâlnesc decât aici. DP – Ce este granița decât un șiret transparent!... “Curat condei!” spusese cineva printr-o peninsulă...
alienatul octombrie
de marin badea
1 anemicul ăsta vor șușoti anticarii nu-l luați în seamă e mult prea fragil - l-am văzut eu în timp ce devenea puțin câte puțin străveziu ca o pală de vânt - și eu l-am văzut - l-am văzut anemicul...
Spre China din Mogoșoaia-27
de viorel gongu
Spre China din Mogoșoaia-27 înapoi spre cer Era aproape pe înserat. Parcă nu mi-ar fi convenit să zbor cu avionul noaptea cu toate că am fi ajuns relativ repede. Parcă mi-era dor de mersul cu un tren...
Valeriu dg Barbu, prietenilor săi…
de Maria Tirenescu
Am primit cu puțin timp în urmă câteva texte. Pentru cei care doresc să le citească, le postez aici. 34. neavând vreun interes umblu fără fes aiurea, urmărindu-mă securea secundarului ostil, semănând...